De ce nu dorm?

[MOLDOVAN V. DORIN]

 

N-am pus geană peste geană

N-am putut deloc dormi,

Gândul, dorul, mă doboară,

Aştept tainică să vii.

 

Vânt de primăvară simt,

Trupu-mi tânăr se revoltă,

Este greu să îmi dezmint

Doru-acut, ce-mi e o probă.

 

Luna-ncet îşi strecură

Raza ei prin geam,

Luminând în cameră,

Văzând cum plângeam.

 

O priveam şi mă rugam

Drum să-ţi lumineze,

Paşii-n noapte îmi doream

Să ţi-i protejeze.

 

Nu mişcam, doar respiram

Stând întinsă-n pat,

Gând acuma, socoteam,

Doar să stau la sfat,

 

Să-ntreb luna ce observă

Din înaltul cer,

Să-mi explice ca o mamă

Şi la ce să sper.

 

Ca un clipocit de umbră

Peste faţa-mi se aplică,

Vântul nopţii mă conturbă

Mişcând frunzele în pripă,

 

Ca să-şi facă iar prezenţa

Chiar în pomii de la geam,

Să-şi prezinte complezenţa

În dorinţa ce-o aveam.

 

Nu speram că-n faţa mea

Să am doi sfătuitori,

Ce doreau în toiul nopţii

Să-mi fie dragi protectori.

 

Sunt acuma bucuroasă,

În acelaşi timp şi cuget:

,,Pot ieşi victorioasă?

Îmi aduce noaptea, un zâmbet?,,

 

Am rămas un pic surprinsă

Stau, privesc şi doar respir,

Lacrimi n-am şi sunt convinsă,

De-i târziu, tot o să vii.

 

Luna-ncet îşi ia cea rază

Şi dispare de la geam,

Taina nopţii o scrutează,

Drum îşi face prin alean.

 

Vântu-apoi, plecă şi el,

Lăsând frunzele dormind,

Socotind aşa, niţel,

Sufletu-mi că-i liniştit.

 

Am rămas doar eu cu tine,

Eu aici,

Iar tu pe drum,

Gând la gând cu bucurie,

Să ne revedem curând.

 

                                                                                     25 Februarie 2014

                                                       Moldovan V. Dorin - Braşov

[MOLDOVAN V. DORIN]

Va multumesc pentru popas si analiza.

Un an nou cu liniste sufleteasca!

[Ion Lazăr da Coza]

Vă rugăm, faceți-ne un bine: postați cea mai recentă poezie, dacă seamănă cu asta, vă dau cel mai prietenos sfat - RENUNȚAȚI!

da Coza

[Sofia Sincă]

Uff! aceeași banalitate, bântuie de la cap la coadă în aceste versificații. Nu, nu sunt pentru acest secol. Sunteți în urmă cu 200 de ani. Nu scrieți pentru noi, ci pentru stră-stră-stră-strămoșii noștri. Și după ce că e banal mai e și mult...

Luna-ncet îşi strecură

Raza ei prin geam,

Luminând în cameră,

Văzând cum plângeam. - cum puteți numi aceste scrieri poezie? Și de ce? Nu vă înțeleg... la ce vă trebuiesc....

Sofy

[MOLDOVAN V. DORIN]

Multumesc pentru lectura si indrumare, doamna Merca.

In acei ani poeziile mele, intr-adevar, au avut mai multe strofe, randuri. Dar reprezinta stradania mea din acea perioada. Nu le pot ascunde sau sa uit de ele. Acum sunt mult mai scurte. Sfaturile imi sunt de folos.

,,La multi ani!" 

Cu bucurie,

[Valeria Merca]

POEZIA,  chiar dacă este  o enigmă, trebuie să fie un tot unitar... ca un lucru  bine început şi frumos sfârşit... Ea trebuie să transmită, să te pună pe gânduri...să vibreze... Ce să aleg din noianul de gânduri?! Sunt multe expresii neavenite în acest text. Strofa finală, cea cu mesajul, chiar vrea să spună ceva?!

În cazul în care vă pot fi de folos, încercaţi o poezie scurtă. 
Cu respect şi prietenie,