Cuvânt

[Lia Teodora Ianto]

Mă simt
într-un sărut
pe suflet
versul își scrie
cu cerneală aerul
respirația mea
în respirația ta
învie
cuvântul!

[Lia Teodora Ianto]

Multumesc, doamne frumoase!

[Vasilisia Lazăr Grădinariu]

Frumoasă ideea, da, dar mult mai bine cum a zis Nuța. Altfel sună „buzele noastre” decât „buza mea în buza ta”. Sincer, nu-mi vin în minte decât versurile acelui cântec: „Un meduz și c-o meduză/ Stau de vorbă buză-n buză”. De revenit asupra ei!

[Nuta Craciun]

E tare frumoasă ideea dar parcă aș rescrie în așa fel încât să nu sune  așa sec. Cuvântul ”buză” în poezie parcă nu are o bună conotație poetică, deși nu știu cum ar putea fi evitat, poate printr-o găselniță, ceva care să evite sonoritatea aspră a cuvântului. Încerc să dau o sugestie, parcă pluralul nu sună chiar așa de strident mai ales că e folosit doar o dată: 

Îți simt sărutul pe suflet

aerul îl scrie cu cerneală roșie

buzele noastre 

învie cuvinte uitate 

[Valeria Merca]

Formulări îndrăznețe.  

Din păcate, nu am rezonat.