Coridoare –
înguste ca niște șerpi
înalte ca niște ceruri
cu ferestre deschise
spre tine
cu ceasuri lângă ceasuri
atârnând în vânt
și țipând a apă −
orele lor înțeapă
drumuri fără sfârșit
în mine −
atât mi-e de piatră
cât mi-e de orb.
Adaugă un comentariu
Superb spun și eu!
Cred că este ceea ce se numește la tine poezie de dragoste. Strofa 2 tinde bine spre fior liric, deși deranjează puțin aliterația a apă.
Frumos!
Sofi
Superb!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE