Constatare

[Gheorghe Cornel Rosca]

"— Iubi! Ce facem diseară?"
 
Dumnezeule mare!
"— Hai în Colectiv!
Pentru o seară de vis"
Şi au fost - deja! - 64 de Clipe.
 
Un vis numit: "Goodbye to Gravity",
care continuă şi azi.
Deşi uitat şi fără sens,
S-a aşezat pe-un foc imens.
 
Vom fi! Voi fi! ..., cînd voi fi mare,
Dar Timpul îngrădit e oare!?
Deşi este nemărginit,
el graniţă mi-a priponit.

(neprelucrată, căci ... nu-mi arde)
Cornelius, la 31 Mai 2016, 1:47 AM

[Georgeta Nedelcu]

În lipsa cuvintelor, ne autoexilăm în lacrimi

(Costel Zăgan)

Toamnă înlăcrimată - versuri scrise de Georgeta Nedelcu

Zi de toamnă rece, neprietenoasă,

Într-o vineri seara, sfântă zi de post,

Un blestem năprasnic a lovit în masă

Şi-a adus o jale... cum nu a mai fost.

Suflete de tineri, ca şi altă dată,

În sinistra sală la Club Colectiv

Se distrau în voie, dansau laolaltă

Pe ritmuri alerte de rock... efectiv.

Dar a fost prea scurtă a lor fericire,

Iadul din tenebre s-a dezlănţuit,

Limbi de foc ţâşniră muşcând în neştire

Din frumoşii tineri... ce s-au prăpădit.

Moartea nemiloasă braţul şi-l intinde

Spre cei ce în chinuri mor axfisiaţi,

Focul cel năpraznic pe toţi îi cuprinde

Mulţi urlând de groază, cad ca seceraţi.

Suflete rănite, fără de speranţă

Încercau să iasă din acest infern,

Uşa era mică... la mare distanţă,

Timpul se dilată devenind etern.

Forfota e mare.Sirene se-aud

Peste larma nopţii înfricoşătoare,

Vin şi salvatorii - îngeri de la SMURD,

Balaurul morţii dorind să-l doboare.

Era vineri - ziua binecuvânată;

Când de-un foc năpraznic suntem alertaţi,

Vestea se întinde, şi-au venit de-ndată

Rude şi prieteni – ochi înlăcrimaţi.

Printre rugi de jale, se pune-o întrebare:

Cum de-a fost posibil? Cum s-a întâmplat?

Cine poartă vina? Ce păcate are?

Şi cum va răspunde cel ce-i vinovat ?

Care sunt culpabili, de la mic la mare,

Să îi ducă dracii-n iadul lor de foc,

Să simtă blestemul, urle-n gura mare,

Ca toţi aceşi tineri… fără de noroc.

Craiova Decembrie 2015

[Gheorghe Cornel Rosca]

1. Păi, cui să-i mai "ardă"? 
2. Uneori: DA! Ne batem joc de Timp (din păcate)
3. Desigur! Drept care: ÎMI CER IERTARE! 

  
~ 
Cornelius, :|

[Vasilisia Lazăr]

„Constatare”, da. Poezie, nu.

[Valeria Merca]

 ...

''Vom fi! Voi fi! ..., cînd voi fi mare, 
  Dar Timpul îngrădit e oare!? ''...

Semn de lectură.

[Ion Lazăr da Coza]

Am citit, deși... nu mi-a ars!

da Coza