Calea ferată

[Petre Ioan Crețu]

(experiment dadaist mixt)

ce zici de imaginea asta
pe calea ferată un poet zdrobea cuvinte cu ranga
nimic îmi răspunzi
dar de ce un poet de ce cu ranga
mai ales cui folosește cuvinte zdrobite talanga?
cine nu e gata îl iau co lopata bolborosește din groapă tata
două pisici  tigrate languros și-au dezbrăcat în ciudă blana
cea înaltă e Ioana pe cea mică o cheamă ana
cip cirip cip cirip strigă o pupăză în ibric

nimănui poate lui zic și eu un pic boem
or fi bune de încropit un poem
despre burlăcie ori cununie sau aprindem aragazul cu ele
apoi tuşesc groaznic poeții sunt de obicei bolnavi de iele
cu plămânii arși prinși în piuneze și mustind de har
uitați într-un salon de spital tu îmi prăjești acasă mărar
bem mai întâi o cafea turcească amară și rece
te uită îmi zici la sora șefă cum te petrece
la patul de fier zbârnâind din saltea în salon
pedalând de zor bicicleta de șefă neagră cu ghidon
bulion bilion se trezi speriat din somn spiridon

pe calea ferată un poet zdrobea cu tot felul de cuvinte ranga ștanga
într-un târziu s-a eliberat de chiloții tanga

[Sofia Sincă]

Eu zic de o mie de ori, Da! Oricum, Acoperișuri trebuie prins undeva, într-un volum de excepție. Dacă pui aici, ce nu merge, mai vedem... :))

Sofy

[Petre Ioan Crețu]

Mă bucur că ți-a plăcut Valeria Merca și mulțam pentru semn

[Valeria Merca]

O reușită provocare acest experiment. Mi-a plăcut mult. Felicitări!

[Petre Ioan Crețu]

Ioane, aș fi vrut și eu să zic ca trupa aia nemțească... da, da, da, dar mă rezum la „ich lieb dich nicht du liebst mich nicht aha” adică la noroc, este sau nu este. Poezie. Aha. Mai ales că nu fu deloc ușoară gioaca asta

[Ion Lazăr da Coza]

Poezia dada e ca acele parade de modă unde admiri fantezia exponatelor, dar ți-ai împușca soția/amanta/asistenta-șefă dacă ar purta așa ceva.

Ca exercițiu, da. 

da Coza

[Petre Ioan Crețu]

Mulțămes Sofia, zici că se merită un volum care să cuprindă „Acoperișuri” și un capitol de genul „Haihui prin țara lui dada”?

[Sofia Sincă]

Mie mi se parte magnific! Versurile au liant între ele, chiar dacă pare o nebunie. Exact această nebunie este chintesența poemului cu vers liber. Oricum e mai mult mixt decât dadaist, dar e bine așa cum e. Distorsiunea dintre fraze este ceea ce generează scânteia, fiori, dulci-amari, hilari sau plăcuți.

Poemul exprimă multe: inutilitatea lirică în actual, megalomanie, romantism pierdut prin împrejurări, abandonări și o mică apocalipsă lirică. Prin urmare valoarea sa poetică este asigurată.

îl iau co - îl iau cu...

Felicitări și mai așteptăm.

Sofy

[Petre Ioan Crețu]

aveam o stare proastă Augusta, așa m-am mai desprins puțin.

mulțam de trecere și semn

[Chris]

mie mi se pare un experiment reuşit