Cât aș fi vrut să opresc o secundă!

[Munteanu Manuela]

Caut cu disperare o secundă!
O caut cu întreaga zare a gândului meu...
Arunc mătasea purpurie a căutării
peste holograma
sărutului tău hulpav, cu gust de tutun,
peste albele mâini în care
îți zăbovea fața mea.

Tu ai văzut atunci flacăra
din răscrucea privirilor noastre?
Ai aprins-o cu restul de patimă
îndelungă, de după
sărutul tău hulpav, cu gust de tutun...
Atunci... când m-am oglindit
în matca genelor tale
și am făcut schimb de răsuflări.

Cât aș fi vrut să opresc acea secundă!
Aș fi prins cu dinții de ea,
mi-aș fi băgat mâinile
până la cot în albia râului ei
și m-aș fi spălat cu amintirea-i
tulbure și tremurată!

[Corneliu Neagu]

Și în vers alb poeziile Manuelei Munteanu au un farmec specific...Am citit cu plăcere și emoție!

[Munteanu Manuela]

Vă mulțumesc,  doamnă Ramona Nicoleta Cornaciu!

[Munteanu Manuela]

Mulțumesc mult pentru apreciere,  doamnă Gina Zaharia! Știu, am scris multă proză, de aceea poate că mă exprim mai bine în vers alb. Dar în acest moment al vieții mele vreau să învăț versul clasic, pe care l-am ignorat. Scriu în rime de relativ puțin timp. 

[gina zaharia]

O poezie frumoasă, în care clipa aceea e perlă pe trupul amintirilor. Cred că acest gen te prinde mult mai bine, te exprimi cu lejeritate.

[Ana Cîmpeanu]

Nu are importanță când a fost scrisă. Autorul este prin esența sa subiectiv și e posibil sa fiți atașată de altele pe care le-ati postat înaintea ei, dar aceasta e mai bună. Cititorul nu are de unde sa știe în ce ordine și-a scris autorul poeziile si nici nu e important. Cu plăcere. 

[Munteanu Manuela]

Această poezie este scrisă din 19.09.2022. Să știți că vă prețuiesc foarte mult opinia, oricare ar fi aceasta. Dacă acum, s-a întâmplat să fie una laudativă,  nu am cum să nu declar ca mă bucură tare. Mulțumesc mult, doamnă Ana Cîmpeanu!!

[Ana Cîmpeanu]

Frumoase, inedite, expresive și senzuale metafore! Am citit cu plăcere și remarc un progres în calitatea artistică a versurilor.