Cântec pentru Ella (se cântă seara)

[Cosmin Preda]

 

Și nu știi câtă pulbere de stele

se cerne peste pleoape când visez,

când chipul tău în gândurile mele

mă-ndeamnă încă tainic să veghez.

 

Și primăveri de vis sunt revolute,

tresare axa timpului în noi,

în destrămare, viziuni trecute

nu pot întoarce timpul înapoi.

 

Dar ești frumoasă ca un vis edenic

și primăveri de vis răsar din nou

și simt că nu-s vremelnic, ci sunt veșnic

și glasul tău l-aud  ca un ecou...

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Cosmin Preda]

Mulțumesc pentru comentariu, Ada. Mă bucur că ți-a plăcut ce am scris.

[Ada Nemescu]

Acum , după un an, citesc și spun:

De veghe stau și visele, și norii

Pufoși, albi, ireali și trecători

Sunt parfumați a Rai la subțiori

Din roșu-amurg, până se-adună zorii...

 

Cum trece timpul – trece frumusețea

Rămâne amintirea obrazului-bujor

Nimic mai tainic, sufletul ușor

Păstrează gândul viu și ...tinerețea  

aDa 

[Cosmin Preda]

Mulțumesc pentru apreciere, Chris!

[Chris]

frumos, frumos...

[Cosmin Preda]

Mulțumesc pentru apreciere, Sofy! Seara, predispoziția către romantism e mai mare. Dar se poate cânta și ziua. 

[Sofia Sincă]

Superbă poezie de amor, Cosmin Preda. Cred că ești ultimul romantic... pe planul nostru :))

Am citit cu deosebită plăcere,

Sofi

ps: dar de ce să cântă numai seara, Cosmin? Ziua nu se cade?