fruntarii de clipă
să mă găsesc curată fără tăietura timpului
trezesc periodic zorii din moliciunea vibrației albe
nu cer procură pentru zboruri
și-mi accept bucuroasă frângerea
fără să judec ador ca dumnezeu să ațipească inocent în mine
ca o gură de lup mușcă sufletul
din obuzul hărăzit să fie detonat zilnic în tranșeele ființei
cel ce nu există tremură în buză caninul absoarbe cu nesaț explozia
și mi-o varsă în vene
sunt martor mut al respirației materiei
valea uitării prăvale grohotișuri de gesturi calpe prin talpa virgină
sub hipnoza îmbrățișărilor
leucocitele
(acele gorgone indispensabile torentului vieții)
își amintesc tumultos (ca și mine de-altfel)
câte lumi chiar parțial analfabete
le-au silabisit vocalele
cum au tropotit îndrăgostiții de-a lungul meandrelor
până și-au topit vertebrele
doar stelele au rămas să tatueze străluciri de magie sub piele
inspirația credinței arse în artera unei ore fără hotare
corbii au lepădat spaime în urechea destinului
s-au înnodat gordienele visării de glezna vulnerabilă iubite
în timp ce parcai ștrengar câteva nove
la bifurcația voluptății
imberb faci calcule sofisticate
cum să-ți iasă un Iurcenko pe șeaua ursitei
când una din cele trei rotiri impuse de juriul celest
este mai scurtă cu-o viață
singurul ochi care mă vede nedivizat răscumpără timpul
dumnezeu
se trezește și râde
râde
Adaugă un comentariu
Eu vizualizez viața dragă Sofy, ca pe o claviatură infinită, din care fiecare cuprinde octavele pe care s-a antrenat să le cuprindă în funcție de rezonanța afectivă! Unii în partea de jos a portativului (în sensul conectării mai profunde la gravitația pământului), alții în partea de sus a portativului (cuplați mai degrabă la ”gravitația” galactică)... dar toate ”cântările astea fac diversitatea magică a vieții, atât de ispititoare și fascinantă!... În ceea ce privește ”melodia” mea, contactul cu filozofia ezoterică cu tot caruselul de percepții mai ”altfel” m-a liniștit că mai sunt și alții care zburdă pe plaiurile pe unde îmi sticlesc mie ochișorii!:))) Acu, că-s în plus sau în minus țiglele pe casă, rămâne încă de cercetat... dar e clar să-s așezate în altă ordine! :))) Când devin atracție de circ, ca o arătare șuie, mă consolez cu ideea că pe același palier cu mini trimit bezele lumii și personalități celebre! Oricum eu mă bucur de ceea ce pot vibra eu din misterul vieții!
Cu mare drag!
Lisia, eu nu cred în categorisirile ”telectualității sociale”! Eu cred în revelare în funcție de dorința spiritului! Muritori și nemuritori suntem cu toții în egală măsură, în fiecare din noi Dumnezeu pulsează total, întreg! Ce alege fiecare să manifeste în dimensiune - ține de liberul arbitru și aventura (distracția) vieții! Și eu rămân mofluză la lumi în care tu te miști lejer! Nu se-aseamănă misiile noastre p-acilica, și nici alegerile! Comună ne este doar dragostea!
Cu drag.
Ioane, prețios sfatul! Se cunoaște că am găuri la limbajul tehnic!:))) Cu siguranță am să modific! Un bob zăbavă și-o bag la malaxor! Că-n ultima vreme tăt modific nuanțele curcubeului! Încântată șî io că vâslești prin universul meu zăpăcit, suprarealist, sau cum s-o mai vrea numit ambalajul! :)))
Cu mare drag.
Gerra, ceea ce ție ți se pare obișnuit pentru noi, cel puțin pentru mine, este supranatural, de aceea o tot dau cu suprarealismul. Dar e bine așa. Eu nu pot inventa ceea ce inventezi tu, dar mă pot bucura citind și simțind, înfiorată. Se numește poet și cititor.
Cu drag,
Sofy
Gerra, tu vezi/simți mai mult decât un muritor ca mine. :)
își amintesc tumultos (ca și mine de-altfel)
câte lumi chiar parțial analfabete
le-au silabisit vocalele
Ce-mi placeee!
Aș renunța la:
în timp ce parcai ștrengar câteva nove
la bifurcația voluptății
Sau poate:
în timp ce andocai nove
la bifurcația voluptății
Cât despre Iurcenko... de ce n-ar fi Drăgulescu? :))
Ca de obicei - încântat.
da Coza
Grație Nuta! Îmbrățișări!
Bun venit în pagina mea, Nikol!
Mulțumesc de popas, Mariana.
Acest mod de oglindire și atingere a vieții Sofy, mie îmi este la fel de firesc și obișnuit ca și a respira! Se mulează pe mine atât de perfect încât se confundă cu epiderma! În altă culoare privirea mi se disipează!... Și Dumnezeul din noi traversează atâtea stări, câte îi permitem noi! Și putem suporta!
Cu drag.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE