Străvechi promontorii și briza
lingând cnemide de-argint
se-aștern privirii barbare...
Sub coif nălucește sprânceana,
privește oștirea adânc,
iar mantia-i lungă se-nfoaie
și pare-o aripă de vânt;
Tăcut este zeul călare.
Pe țărmuri năvalnic se-adună
vii cavalcade - pământ
semănat cu războaie și oase
sub lanuri de timp modelând
talazuri înalte cât norii...
L-așteptă pe Darius*, râzând,
războinicii geți - vânătorii.
Prisos e îndemnul lui Ares*,
căci gându-ascuțit și viteaz
stăpân e-n vertebre și suflet
de om ne'nchinat; Ce extaz
să vezi armăsarii în spume,
purtându-și arcașii de stei,
cum bat nervos din copite
si-adulmecă roșii scântei!
Se-aude din larg Zoroastru*
târându-și convoiul persan;
Imense corăbii de-albastru
vâslesc în ritm de ciocan;
Un tulnic gigantic se nalță,
vibrează cu muget profund,
furtuna se-nvârte răzleață
și aerul pare rotund.
Cad fulgere-n capătul lumii,
sirepii se zbat în granit,
vin furii din nori și din zare;
Sprânceana sub coif a-mpietrit;
Și timpul, și lumea călare...
Notă*
Darius - Darius I cel Mare (Dîryayas), fiul lui Hystaspes, s-a născut în anul 550 î.Hr. și a devenit rege al perșilor în 522 î.Hr.. În perioada sa, Imperiul Persan a cunoscut apogeul puterii și al întinderii teritoriale, devenind cel mai vast și cel mai puternic stat din Orientul Mijlociu. Pornește într-o expediție împotriva sciților și geților, în 513 î.Hr., soldată însă cu un eșec.
Ares - zeul războiului în mitologia tracică, preluat de vechii greci.
Zoroastru - Zarathustra (sau Zoroastru, 628-551 î.C.) a fost profet, coordonator al religiei din Iranul arhaic și zeu sau după unele izvoare, personaj istoric zeificat care a propovăduit o doctrină apropiată de vechiul dualism pers, devenită religie autonomă (zoroastrism) și a instituit casta sacerdotală a magilor inițiați.
Adaugă un comentariu
Mulțumesc, Chris, pentru contemplare!
am stat si am privit, frumos!
Mulțumesc pentru apreciere, Nikol!
Basorelief epic dăltuit cu migală. Frumos!
Drag,
Nikol
Mulțumesc frumos, Mihaela Popa!
un poem de zile mari, aşa cum ne-ai obişnuit
un poem-teatru, în care autorul struneşte personajele într-o regie proprie , ajutându-se de datele istorice ne introduce în magia versului
mă-nclin!
Mulțumesc, domnule Eftimie Gheorghe!
Excelentă. Felicitări!
Mulțumesc mult, Vasilisia! :)
Am vizualizat totul. Excelent redat.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE