Autodafé

[chindea maria elena]

 

*lui C.A. depozitarul ereziilor somptuoase*

”au coloana”
țipă ființa
scufundată în leșie pân' la umăr
singură în hăul nopții
cine să audă zeii dorm și nu le pasă scrâșnetul
ciobește colții
printre umeri lupii fug în haită

din țâțâna vieții scuturând amarnic ramuri în cicloane
brumăresc sefire
frâng elipse în pătrar de lună
pe saltea de ruguri colțuroasă luptă
în atom de rai

se-ndoaie pe urlet și trunchiul de cer
ca o rugăciune

înspre șale mișcătoare nisipuri își preling
astralele clipuri
zgrunțuroasa iubire și se dor
sticlos ca o moarte-n pahare de lavă pe buză de jar
făptura prăvale
în cartilaje dragonii topesc plasa tampon
bântuie fantome prin tranșee de oase e pustiu și năprasne de ger
nici un înger nu se mai respiră
doar durerea semnează cu gheare de foc
calota de gheață a numelui său
cu vuiet se crapă

printre atrii de dor
spărgătorul ursitei despică-n șpanuri acide limba-nțelesului

sublim mobilată partea concavă a frontului își dezvăluie
punctul nevralgic

ușa vieții sale
doar un gând descuie
să-și ridice ziua ca pe-o cruce în spate
în genunchi pe coate sisif
nicicând nu se moare
un crepuscul cântă
strălucirea un eșec ascunde în clipita-i dulce
din păstaie veșnicia râde
trucu-i reușit

”au coloana”
țipă ființa prinsă-n teascuri
suferința-i tot mai mare

hapurile zac în tindă sub o pânză de păianjen

bolovanul crește muntele se surpă
n-a fost niciodată
decât în pupilă
joc de reflectări și spaime

între vertebre
golgota
se zbate în piatră să-și mistuie cerul

răbdătoare așteaptă răstignirea jerba roditoare

efemerul doare
ultimul piron moartea încă nu și-a înghițit

 

[chindea maria elena]

Ioane, tu știi că eu dacă nu dau foc lumii înseamnă că-s în comă!:)))

Îmbrățișări!

[chindea maria elena]

Grație, Valeria! Mulțumesc pentru fidelitatea poposirii în pagină!

Cu drag

[chindea maria elena]

Sofy, tu știi că eu nu fug de durere, îmi asum și m-arunc în valurile ei vâscoase și fierbinți pentru a arăta puterile omului de-a înfrunta vicisitudinile ființări! Chiar de pasul ni-i umbros de multe ori strălucirea ființării noastre compensează totul cu suprapreț!

Cu drag

[Ion Lazăr da Coza]

Indiferent de mesaj (chiar şi în cazul unui autodafe), scriitura ta, Gerra, vibrează.

da Coza

[Valeria Merca]

''efemerul doare
ultimul piron moartea încă nu şi-a înghiţit'' superb...întreg poemul
Admiraţie, Gerra!

[Sofia Sincă]

O gamă de stări interioare, dure, dureroase, atunci când coloana vertebrală se îndoiește, nu mai poate sta dreaptă. Și suferă... și regretă, ucigând bucuria de a trăi.

Din farmecul sumbru al metaforelor răzbate efectul, fiorul liric.

Cu admirație,

Sofy