Când valuri de albastru
Se lasă-n câmp din ape
Îşi drumuiesc izvorul
Departele - aproape
Când cerul din lumină
Pe flori împarte bruma
Se-ascunde-n joc amarul
De timp: atunci – acuma
De unde vii străine
Şi-n ce cuvânt de carte
Preschimbi tu din nesomnuri
Aproapele-n departe?
Când cerul pârguieşte
Felii de soare-n pâine,
Departele-i aproape
Şi-atunci e-acum sau mâine?
Adaugă un comentariu
Multumesc foarte, Gina!
Strofa a treia strălucește! Prețuire, Veronica!
Ma bucur ca ti-a placut, Ion! Foarte multumesc!
Cu ocazia asta, reverenta si celor care au trecut in varful picioarelor si au lasat un semn.
Totul îmi place - o mică bijuterie.
da Coza
Multumesc, Iris.
Sofia, sunt incurajatoare cuvintele tale, multumesc foarte mult!
Ana, da, imi dadusem seama de problema, dar nu fusesem in stare sa repar. Acum insa mi-a venit o idee si modific.
Multumesc.
Un joc antitetic despre timp. Cu muzicalitate melancolică și aplomb.
De unde vii străine
Şi-n ce cuvânt de carte
Preschimbi tu din nesomnuri
Aproapele-n departe? - Cât de mult îmi place!
Am citit și am admirat,
Sofy
E o problemă de accent la împrăştie, în strofa a doua.
Interesant joc de cuvinte, într-o poezie relaxată, dar cu imagini artistice reuşite. Am citit cu plăcere
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE