! & ?

[Dacu]

Liberul Arbitru are numai YAHWE DUMNEZEU!

Dac-al tău destin e rău poți să-l schimbi instantaneu?

[Vasilisia Lazăr]

Domnule Dacu, vă mulțumesc pentru răspuns și pentru deschiderea de a dezvolta distihul într-un poem. Întrebările pe care le ridicați despre Iov, destin, liber arbitru și interpretarea Sfintei Scripturi sunt teme teologice și filozofice de mare profunzime, care depășesc cadrul unui cenaclu literar. Eu m-am referit exclusiv la valoarea și expresivitatea textului ca act poetic și rămân convinsă că dezvoltarea ideii într-un poem îi va pune mai bine în lumină mesajul. Vă doresc inspirație! 

[Dacu]

Stimată Doamnă Vasilisia Lazăr,

       Apreciez foarte mult faptul că ați avut răbdarea să reflectați asupra ideii ce se vrea a rezulta din umilul meu distih ,, ! & ? ".  Am să încerc ca distihul meu să-l transform într-un poem, dacă asta va fi și Voia lui DUMNEZEU!         Din păcate cu Voia lui DUMNEZEU, religia și tradiția creștină ortodoxă nu respectă destul de multe din cele ce sunt scrise în Biblia Ortodoxă Română. Nu judec pe nimeni, dar din păcate asta este realitatea!

       Referitor la Liberul Arbitru, ce părere aveți despre Destinul lui Iov? Ce Fire a avut Iov de-a pătimit atât?!? A vrut Iov să pătimească? A avut Iov liberul arbitru ca să-și schimbe Destinul?!? Cine măsoară Firea unui Om?

       Nici măcar Domnul Iisus Hristos nu are Liberul Arbitru pentru că El însuși a spus că toate le-a făcut numai cu Voia lui DUMNEZEU TATĂL CERESC!

De-ați avea liber arbitru,

Ce ați face ca Ministru?

       Cu deosebită stimă,

                                          Dacu

P.S. - Sunteți de-acord cu tot ceea ce este scris în Biblia Ortodoxă Română?

 

      

       

[Vasilisia Lazăr]

Textul acesta m-a făcut să reflectez mai degrabă asupra unei idei decât asupra unei stări poetice. Întrebarea pe care o ridicați este interesantă și poate deschide o discuție filozofică sau teologică, însă, pentru mine, poezia începe în clipa în care ideea se transformă în imagine, în metaforă, în emoție. Aici ați formulat un gând; mi-ar fi plăcut să-l văd întrupat poetic. 

Este o întrebare retorică ce pare să sugereze că omul nu își poate schimba destinul. Însă între cele două propoziții există un salt logic. În tradiția iudeo-creștină, tocmai omul este considerat înzestrat cu liber arbitru, chiar dacă nu are putere absolută asupra destinului. Dacă doar Dumnezeu ar avea liber arbitru, responsabilitatea morală a omului ar deveni greu de susținut.
Din punct de vedere literar, textul seamănă mai mult cu o notă de jurnal sau cu o reflecție aruncată în două versuri. Nu are tensiune poetică, nu are metaforă, nu creează imagine. Te provoacă să răspunzi, nu să contempli. Nici la aforism, în forma lui clasică, nu-l putem încadra. Pare mai degrabă un distih cu intenție filozofico-teologică, formulat ca o provocare. Pentru că, repet, din perspectiva creștină, afirmația este provocatoare. Dacă numai Dumnezeu ar avea liber arbitru, atunci omul nu ar mai putea fi responsabil pentru alegerile sale. Ori întreaga învățătură creștină despre păcat, pocăință, iubire și mântuire se sprijină tocmai pe libertatea omului de a alege. Dumnezeu este atotputernic, dar omul este liber în măsura firii sale. 

[Dacu]

Stimată Doamnă Ada Nemescu,

Nu înțeleg!

Dac-a mea simplă-ntrebare... așteaptă mai multe sensuri,

Atunci semnele din titlu .. ! & ? " au desigur înțelesuri...

De vi-i dat să înțelegeți ce mi-i dat să spun prin semne ,, ! & ? "

Atunci totul va fi simplu... de-a afla ce-ați vrea pesemne!

       Cu deosebită stimă,

                                          Dacu 

[Ada Nemescu]

semnele din titlu nu au sens

dar întrebarea oarecum filozofică așteaptă mai multe sensuri.

aDa