mai oriunde decât aici
şi acum
te străbat timpule
nemişcat
privindu-te în ochiul
de sticlă astrală
vinovat magic al ideii
de pierdere în lut
mereu altceva
altcineva
te simt respirând
timpule
prin pletele ploilor din mine
zile
nopţi
milenii
ţi-e teamă
că te-aş putea demasca
sau ucide
dar clepsidrele tale
mă ţin ferecat
blestemat să curg
prin nisipurile veşniciei
Adaugă un comentariu
clepsidrele tale
mă ţin ferecat
blestemat să curg
prin nisipurile veşniciei
Frumos, iar finalul este minunat!
"te simt respirând
timpule
prin pletele ploilor din mine...". Frumos!
drag de voi,prieteni, multumesc!
Suntem dependenți de timp și el de noi, într-o înlănțuire de ordine a vieții.
Motiv foarte disputat de poeți și totuși inepuizat.
Stil propriu, plăcut.
Sofy
Timpul care ne străbate şi ne afectează! Interesant!
O temă nouă... iar dacă nu e nouă, e rar abordată de poet...
Oricum - reușită.
da Coza
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE