Reverie albastră

[gina zaharia]

cântă-mi ramură de suflet

repetă-mi colindul din seara

în care tremurau stelele

privindu-ne

n-am reţinut versul de roșu intens

devenise prea repede torţă

şi a dispărut

poate pentru că a înflorit deodată

în culori tainice

 

cântă-mi albastru singuratic

ştiu că te strigă marea

dar fixează o altă distanţă

pentru întâlnirea secretă

din culorile tale se vor naşte viori şi poeme

cât pentru freamătul multor valuri

ce şi-au pierdut surâsul

în troienele timpului

 

sculptează-mi inima în flori de timp

apoi dă-i drumul să zboare cu noi

pretutindeni

să se-nalţe ziduri

pe care să le înţeleagă toţi trecătorii

care știu îmbrățișa valsul

pe scări enigmatice

[mihai catruna]

sunt fericit ca proiectul Ginei are succes..merita tot efortul creativ un asa proiect...multumesc mult de tot celor ce scriu aici, si ne sunt alaturi prin frumusetea sufletelor lor ...

[Vasilisia Lazăr]

Botezaţi cuvinte şi culori, iar şi iar şi iar...

Reverenţă!

[Belean Maria Ileana]

draga Gina, Mihai...nu pot decat sa spun ce dragi imi sunteti...:)

[Sofia Sincă]

Între apă şi foc gândul, puterea minţii, emanaţia sufletului, liber sau împovărat, înalţă miresme parfumate, cântec divin spre lumini euforice.

Scuturile valurilor păstrează şoapta de mărire.

Împletirea frumosului înalţă idile şuvoi, ce vor trece năvalnice spre inima cititorului şi a privitorului.

Apreciere deosebită, Sofy!

 

[gina zaharia]

Să-ți fiu catarg

 

Să mergem iubite-ntre ghețari

să învățăm acolo ce-i focul,

să locuim în vise de zidari

și să-nflorim

de vom avea norocul,

 

Să mă așterni pe noapte orhidee

și-n orhidee să mă pierd sărut,

un fluture orbit de alizee

să-ți prindă-n piept

lumina de-nceput,

 

Să mă înveți descântecul pe ape

când îngerii coboară pe pământ

ca să-mi asculte ruga mai aproape

de orice zbor,

de orice legământ,

 

Apoi să botezăm întru nesomn

cuvinte-ncrucișate în tăcere,

să-ți fiu catarg,

tu să-mi fii țărm

iar între noi  -

ocean pierdut în mângâiere.

[mihai catruna]

[gina zaharia]

Autograful de astăzi

 

Nu, ploaia nu va opri cântecul zorilor,
nici umbrele
nu-mi vor scrijeli sufletul,
printre picuri voi trece
ca o adiere pe straturi de timp.

 

(ești fântâna care-mi întâmpină setea!)

 

Nu, toamna nu-mi va zidi

calea spre templul cu sare,
nici raze de sunet nu se vor pierde
printre crengi obosite,
curând vor începe cocorii să orbească

deasupra celor mai înalte crengi.

 

(mesagerul tace,

pasărea cuibului gol începe să cânte!)

Și astfel vraja se va fi înfășurat

cu lăcomie

pe brațele toamnei,

ultima frunză-ți va săruta pasul,

mi-ai spus

iar  pentru a-ți prinde ecoul la reverul clipei
e nevoie doar
de un singur copac.

 

(autograful de astăzi e  sevă pastelată!)

[gina zaharia]

Maria, oricât aș încerca să privesc prin ochii pictorului, nu voi înțelege îndeajuns toate nuanțele. Alchimia lumii lui e undeva deasupra lucrurilor de zi. Încerc să mă agăț de scara pe care urcă să-și împartă universul și surprind câte un zbor... Întrebările mele sunt simple, răspunsurile la fel. Dar când vin prietenii și-ți spun  că fotografia ta nu este de ceară nu pot decât să mă bucur...

Cu mulțumiri,

[gina zaharia]

Uneori ai senzația că mergi prin păduri de fragi, Gerra, alteori că asculți vulcanii atingând inima pământului, niciodată însă nu vei ști ce vis a avut artistul înainte de a-și întinde pânzele...

Mereu încântată că-mi sunteți alături,

g

[Belean Maria Ileana]

sa pictezi, sa redai din sufletul tau panzei albe lumina... este har

sa scrii poezie, este talent, sa-i imprumuti din iubire si traire, este sensibilitate si fior...sa ai aceste calitati pe langa faptul ca esti OM, este deja mult mai mult dacat poate cineva sa cuprinda cu ideea de a fi perfectiunea...

sa fiti mereu luminosi, fericiti si frumosi!