Inima bufonului

[Daniela Albu]

Nu pot vorbi cu tine sincer,

eu nu am prieteni,

mereu ai crede că mă prefac,

sau că am venit să te încerc

cu gânduri ascunse,

dar fiindcă îmi simt sufletul atât de pustiu,

totuși aș vrea să îți spun,

acum după ce a fost înfăptuită

această oribilă crimă,

ce grea misiune mi-a fost dată,

poate nu știi că și noi suntem inițiați,

depunem un jurământ de credință din tată în fiu,

să luptăm cu puterea,

prin glume și giumbușlucuri

să înfierăm orice fărădelege,

nu stăm degeaba în preajma regelui nostru,

luăm lecții de teatru, de maniere și dans,

șotiile mele întotdeauna au sens,

veșmintele îmi sunt țipătoare,

cum de sub mușchi știi ciuperca culege,

trebuie să iei aminte la vorbele mele,

sub vălul lor sunt indicii, eu acuz, înfierez

mi se spune nebunul, deci fiind vătămat

am libertate de mișcare și de expresie

mai mult decât oricare sfetnic din palat,

dar vezi acum n-am oprit vărsarea de sânge,

mă simt atât de caraghios și neînsemnat.

Mâine iar îi voi face să râdă pe toți,

voi linguși dar nu voi uita să biciuiesc nerozii,

trimițând săgeți ascuțite prin vorbele mele

voi înfiera trădători, femei necredincioase, beizadele,

voi ținti tot mai sus cu batjocura mea

doctore, dar azi un singur lucru te rog,

să-mi dai un leac pentru inimă rea.

[carmen popescu]

Zbuciumul unei treceri. Pe scena vieții, bufonul.

[Gabriela Raucă]

Mi-a făcut plăcere lecturarea acestei poezii!

[Daniela Albu]

Mulțumesc d-na Lazăr pentru comentarii și frumosul poem al lui George Țărnea. Am editat. 

[Vasilisia Lazăr]

Din păcate, până și bufonii au cam dispărut, poate singurii care spuneau adevărul cu zâmbetul pe buze. Viața e un teatru trist...

Balada destinului

                   de George Țărnea

Bufonul regelui de-o vreme sub lacăt e ţinut cu post,
Curtenii n-au de ce se teme,
Dar viaţa nu-şi mai află rost,
Paharnicul rastoarnă cupa,
Regina are insomnii,
Armaşul trist cu toată trupa cultivă-n tunuri iasomii,
Şi-n toată această discordantă privelişte fără bufon,
Bătrânul rege de paiantă dă morţii primul telefon.

Mi-a plăcut, dar aveți două erori:

ghiumbușlucuri / corect giumbușlucuri

fără de lege / corect fărădelege

Cu drag,

[Daniela Albu]

Vă mulțumesc pentru comentarii Bolache Alexandru, Mihai Katin și Petruț Dan. Mă bucur că v-a plăcut poemul meu.

[bolache alexandru]

O poezie interesantă despre ce a fost bufonul cel care în nebunia lui avea curajul să spună adevărul... Într-o lume din ce în ce mai rea probabil că de aceea are nevoie de un leac... Interesantă viziune. Poate fi o parabolă în ziua de azi sunt tot mai puțini bufoni. Poate că am avea nevoie!

[Mihai Katin]

trimițând săgeți ascuțite prin vorbele mele

voi înfiera trădători, femei necredincioase, beizadele,

voi ținti tot mai sus cu batjocura mea

doctore, dar azi un singur lucru te rog,

să-mi dai un leac pentru inimă rea.   cersurile   dezvaluie  o   luciditate a bufonuli  dar   nu-i   asa, nebunia  are  uneori   oglinzi  rationale ,personajul   va  plati   pentru   infatuare ,pentru   a nu  se crede  umbra  regelui  ci  chiar  un  rege ceea  ce  chiar  el  destainuie;

poate nu știi că și noi suntem inițiați,

depunem un jurământ de credință din tată în fiu,

să luptăm cu puterea,

prin glume și ghiumbușlucuri....Regele Lear !mi-am  adus  brusc  aminte....interesant  poem!

[petrut dan]

Interesantă viziunea acestui bufon care își depășește condiția și totuși are înțelepciunea să plângă și să râdă de lucrurile la care este martor și pe care le vede în goliciunea lor tocmai pentru faptul că nu reprezintă nimic pentru cei din jur, îmi vin în minte versurile '' lăsați-l dracu' e-un actor'' cam așa și personajul tău, are deplina libertate de a spune lucrurilor pe nume, de a condamna, ironiza sau striga '' împăratul e gol'' pentru că nimeni nu-l bagă în seamă, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ascultăm ce are de spus și '' partea cealaltă'' , o lectură ce solicită, cu drag!