într-o zi aș vrea să merg acasă

[Dinca Valerian]

într-o zi aș vrea să merg acasă

locația exactă a acestui loc n-o știu 

dacă aș apărea neanunțat într-o toamna 

copacii ar trece pe frunzele lor căzătoare

doar numele unei copilării

există metafore mai  tari

decât oamenii care se întorc acasă

minunile nu se întâmplă ca o poză la minut

ele nu scot capul toate odată

se formează încet

frământate între mâinile timpului 

până când marginile nu se mai simt aspre 

toate poveștile încep de undeva 

din locuri ascunse în care murmurate pe viu

cuvintele cresc în greutate

pentru a putea să se rostogolească singure

peste miile de kilometri în care anii dispar pe rând

o urare de bun venit ar sta mereu cu mâna întinsă

ca un dor ocolind pomii fără vârstă

vreau să învăț de unul singur 

străzile la care mă gândeam în fiecare noapte

când lipeam bilete de tren pe pereții camerelor de hotel

[Dinca Valerian]

@Chris Multumesc pentru apreciere

[Chris]

ce frumos!