Timpul aleargă prin timp înapoi

[Corneliu Neagu]

Odată cu seara venită-n tăcere,

un dor rătăcit se întoarce-napoi,

ajunge călare pe rime stinghere

găsite-n poeme vorbind despre noi.

.

Iar noaptea ce cade din cer deodată   

aduce și visul, din vastul deșert,

pe ample ecouri venind laolaltă

cu note plecate din magic concert. 

O muză celestă, oprită aproape,

cu vorbe vrăjite mă-aduce-n delir,

dispare apoi, rătăcind peste ape,

lăsându-mi în sânge vrăjit elixir.

O caut cu dorul la margini de oază,

când duhul tăcerii coboară din cer,

iar razele lunii sub dune se-așează

pe calea bătută de gândul stingher.

O lacrimă grea se oprește pe față,

legenda vorbește întruna de noi,

iar timpul oprit între văluri ceață

ar vrea să te-aducă, acum, înapoi.

 

[Nikol MerBreM]

Senzația de rotund, de fluiditate, se păstrează din titlu și până în finalul acestei poezii. Am citit cu plăcere nostalgica reverberație a timpului în fața iubirii.

Drag,

Nikol

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri alese cu prietenie, Monica Pester, pentru cuvintele de apreciere scrise aici despre poezia mea!

[Monica Pester]

Câteodată, chiar și numai pentru ecoul emoțional pe care mi-l lasă în suflet aceste minunat de calde versuri, admirația mea este totală. Dar metafora, melodia, impecabila structurare a cuvântului scris, devin forța poemului.

Dle C. Neagu,

[Corneliu Neagu]

Ada, mulțumiri alese, cu prietenie și drag, pentru acest comentariu minunat!

[Ada Nemescu]

Ce frumos!

mă înfioară doruri și-amintiri duioase

cine n-ar spera întoarceri către clipele frumoase!?

cum să punem punct, și-apoi,

să reinventam cu drag

 o poveste vie, nouă, minunatei cifre ...2

Sunt emoționată și felicit autorul pentru asemenea versuri minunate! aDa