trăsnăi de toamnă

[Stanescu Valentin]

 

se duse vara cea toridă

     în alte plaiuri fără viză

          şi ne-a lăsat turtiţi cum suntem  

               prin stresul termic într-o criză

 

               iar toamna a venit molatic

          cu stoluri de tânţari frenetici

     că-ţi vine să o iei la fugă

din drumul lor umblând bezmetici

 

doi melci fac sex pe-o frunză blondă

     e semnul clar că s-au drogat

          ei cred că vine primăvara

               dar primăvara a plecat

 

               privesc în zori o barză chioară

          n-a mai zburat în altă parte

     ne spune: va fi caldă iarna

cum a citit ea într-o carte

 

limaxi băloşi stropesc cu trena

     pe unde curg ne fac în ciudă

          şi se întrec nocturn haotic

               fac drifting pe şoseua udă

 

               iar un căţel chelălăie-ntr-una

          de foame şi de sete urlă

     căci l-au uitat vecinii-n weekend

legat în lant pe lângă surlă

 

ciudată toamnă-mi pare asta

     prin tot ce văd prin ce aud

          să scap de stres şi de furie

               am să migrez în plai din sud

 

               să-mi perpelesc burta la soare

           în şlapi pe dune de  nisip

     să-mi găuresc cardul de bancă

să-mi joace zâmbetul pe chip…

 

[Chris]

da, umor asa ca de schimbarea vremii. foarte frumos!

[bolache alexandru]

Mult umor într-o poezie de toamnă... Reușită!

[Grig Salvan]

Un poem autumnal amplu și bine închegat, cu versuri inspirate și pline de fantezie, de haz și voioșie, în contrast cu tristețea specifică toamnei și în ciuda atmosferei apăsătoare care o definește. 

[Stanescu Valentin]

Amanda, da, la prima mână. Am corectat la mine pluralul limax, lantul l-am făcut lanţ, şoseua a primit un a important (ce uşor fug privirile pe un text!). Mă bucură vizita pe care ai făcut-o acestui text vioi! Te mai aştept şi în lumea Valentelor!

[Amanda Spulber]

E o poezie drăguță, vorbește de tristețe într-un ritm vioi. Îmi sună cumva a text la prima mână, dar îmi place că dă și senzația de spontaneitate. S-ar mai putea lucra, dar e doar părerea mea. Sunt câteva mici scăpări de remediat: limax, plural limacși, nu limaxi; „într-una” trebuie scris legat în contextul poeziei. Apoi ar mai fi „șoseua” și „lant”.

[Stanescu Valentin]

Doamnă Gina Zaharia,

 

să dăm Toamnei ce-i al ei

     zorii galbenul din frunză

          norii lungi şi subţirei

               aşezaţi ca pe o pânză

 

               strugurii culeşi târziu

          nuci şi mere în panere

     prune bune de rachiu

amurgul roş’ în tăcere...

[gina zaharia]

Nu m-am dumirit dacă acel cățel chelălăie continuu. În rest, am „văzut” toate personajele poeziei. 

Am citit cu bucuria înlocuirii verii prin idei jucăușe!

[Stanescu Valentin]

aDa

 

mulţumesc de precizare

patru multiplu de doi

lumea are încă răbdare

întru disputa dintre noi...

 

[Ada Nemescu]

...din sectorul * suflete* 

am venit mai repede

nu vin din sectorul doi, ce contează? ... implicit, bine că am nimerit! :))

[Stanescu Valentin]

aDa din sectorul doi bine-ai venit pe la noi...

 

încă o trăsnaie de sezon

     apăru din colţ de lume

          mare-i nevoia de a zâmbi

               şi-a-ndrepta riduri prin glume

 

               dăruind pustiului tristeţi

          închise-n cercuri de atoli

     ca-n bucurii făr’ de alccol

să facem haz c-am fi matoli