doar lacrimi

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

nu am putut opri timpul
era ca o furtună

sângele îmi alerga sălbatic în vene
și-am rătăcit săruturile-n amintiri

de dor m-am scufundat în mare
să respir vuietul de jale al valurilor reci

aievea sub străluciri de înger
ochii tăi râdeau cu viața
între Dumnezeu și Rai

povestea de iubire
ai lăsat-o amanet toamnei
undeva în octombrie

și te-ai învelit cu nori grei
încărcați de lut

iar mie ...
mi-ai lăsat doar lacrimi

[bolache alexandru]

O poezie tristă la sfârșitul unei iubiri când tot ce rămâne sunt doar lacrimile...

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Ce frumos și pictural ați refăcut textul fără a-i schimba mesajul, domnule Petruț Dan. Mulțumesc. 

[petrut dan]

nu am putut opri timpul-
o furtună

sângele îmi alerga

sălbatic

în vene
am rătăcit săruturile printre amintiri

de dor m-am scufundat în mare
să respir vuietul valurilor

reci

 

de jale

aievea sub străluciri de înger
ochii tăi râdeau
între Dumnezeu și Rai

viața

povestea de iubire
ai lăsat-o amanet toamnei
undeva în octombrie

te-ai învelit cu nori grei
încărcați de lut

mie ...
mi-ai lăsat lacrimile

 

doar

cam așa!)

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

O sugestie bine venită Gina Zaharia, mulțumesc.

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Mulțumesc, Ada. Aștept de fiecare data comentariile tale.

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Mulțumesc, domule Stănescu.

[gina zaharia]

Lacrimile acestea pot fi sursă de inspirație. Aș elimina ultimele versuri. 

Poem bun!

[Ada Nemescu]

În poeziile tale importantă este sinceritatea!

îmbracă tristețea cu o aură ce îndulcește chinul...

lacrimi și amintiri, 

aDa

[Stanescu Valentin]

Ramona, gânduri triste din viaţă se rostogolesc hai-hui ca mărgelele pe aţă şi nu ştiu din vina cui...

 

tot plâng ochii mei

ud un apus

ai tăcut

şi te-ai

dus

 

tot plâng ochii mei

nu pot s-ating

urmele

ţi se

sting

 

tot plâng ochii mei

nu mai surâd

aievea

ai tăi

râd

 

tot plâng ochii mei

ai dispărut

mă întreb

ce ai

vrut?