singurătatea mea are porii deschiși
încă îi aud urletul
când o așez printre cărți
copertele lor se contaminează
și încep să tacă absurd
niciun cititor nu acceptă singurătăți care se scurg
precum un fluid galben în venele subțiate
și îți schimbă metabolismul
te fac să citești cu led-ul aprins
partea de întuneric a sufletelor
eu nu scriu cuvinte scriu vii scriu nașteri scriu fii
dar fiii vii au nașteri zidite în cuvânt din care…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Octombrie 6, 2017 la 10:30pm —
8 Comentarii
vine martie șuierând ispititor
cu o mie de clopoței albi la picior
vin păsări subțiri cu ciocuri albastre
nopți arămii suspendate și caste
curg zile cu parfum de mărgăritar
oamenii se îndrăgostesc neprioritar
berzele gri clădesc cuiburi spre soare
pe alei râd fete tulburătoare
primăvara umblă în pantofi portocalii
aleargă nebunește cai conabii
vine martie secunde pulsează
timpul-carusel surâde visează
se mai pot prinde…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Februarie 16, 2017 la 11:35am —
6 Comentarii
există larve care trăiesc din scriitură
ca niște căutători de frumos genuin
într-o liniște de tremură Si Bemol în gât
consoane crețe se preschimbă într-o pâine
sau într-o bucată murdară de cuvânt
vocale trupeșe se dezlănțuie pe bulevard
înghit amărăciuni de imigrant răstignit
dragostea e ca în timpul războiului rece
rescrisă la infinit
alb nu poate fi decât visul de-a țara
negru-cărbune doar conturul ei imaginar
culori…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la August 28, 2016 la 6:30am —
4 Comentarii
Respiră! mi-a spus îngerul muntelui,
dar aerul, ca un şarpe oxidat,s-a ascuns într-o peşteră.
Stalagmitele tăcerii m-au înţelepţit;de astăzi
am libertatea murgă a liliecilor.
Îmi agăţ soarta de pereţii jilavi şi sorb umezeala lumii dintâi.
Orele se diluează ca şi cum Dumnezeu s-ar aşeza
pe timpanul concav al lumii şi ar ciopli brutal fiecare secundă.
Aspir ordinea lui Dumnezeu de pe un munte viu
ce împarte ultima cuminecătură cu…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la August 23, 2016 la 8:14am —
5 Comentarii
așa pare lumea cu pereții vopsiți
în exterior
aici uleiul se scurge ca un șarpe de apă
suflete cu un singur timpan
miros a ratare a iarbă-de-mare a nadă
a balans între morți/ocean între vii
timpul cu brațele pline de portocale
se pierde în lunca unde nechează cai
conabii
secunde în galop iau aerul
în plex
se izbesc de orgia sunetelor care cântă la un singur instrument
mă așez în genunchi cu coatele
lipite de fragmente de…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Iulie 28, 2016 la 10:40pm —
8 Comentarii
viața mea sare ca într-un șotron
peste mii de livezi peste ape învolburate peste prune pârguite
singur demonul singurătății mele
se așază în fața trenului cu valiza
pregătită de cea mai mare rupere de nori
poate va ploua cu meteoriți arborii se vor
îndoi
albia lumii te va aștepta suflete
întins pe șine să revii
miroase a nuci verzi zilele se sparg
de un dig cel dintre mine
si morțile clipei fotografiate
parcă ieri cercul lumii ne…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Iulie 26, 2016 la 6:11pm —
4 Comentarii
nu am simțit singurătatea care a urcat ca seva și m-a ros pe dinăuntru
mi-am așezat pantofii pe raft să termin
cu mersul pe sârmă
și să consum resturile timpului
precum coaja unor copaci mestecată
de bivoli de apă
la radio se anunțau atentate eram nesigură între locuri comune
ca într-un carusel moartea se învârtea
pe lângă leșuri
lumea aceasta era vie avea ochii deschiși sub valuri
singură eu număram columbi nopți arse zile limpezite…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Iulie 24, 2016 la 11:50pm —
4 Comentarii
lumea pe aleile căreia îmi plimb
câinii neliniștii este mirifică
verde vântul adie dinspre sălcii
răsfoind amintiri
cu părinții mei nebuni de frumoși și de tineri
arome de tei învăluie noaptea care îmi urcă în piept
când topită liniștea urlă pe asfalt ca o primadonă : ești atât de frumoasă, femeie, încât îți leg firul vieții de Carul Mare!
soarele și-a întins orele dezarticulate alene
aerul încins adie a somn sau a moarte
cu degete roșii de…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Iulie 18, 2016 la 12:12am —
8 Comentarii
apropo ne-am intersectat
suflete legat de un stâlp inundabil solvabil
totul până la un punct
mi-am jurat ca niciodată nu voi apela linia Smurd vei pleca din centrul vieții mele
lătrat de câini
circumcis beat de opium
am să îți spăl vreo două cămăși albe
voi trage linie neagră îmi voi strânge la gură genunchii
iar umbra sărutului se va ridica la amiază
plată ca mâna mea înfiptă în retină
așa tună cu iubiri fistichii încât n-a mai plouat de…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Iulie 10, 2016 la 12:28am —
7 Comentarii
Aici lumea este plină de arici
miroase a suc de trandafiri căldura vine
prin telefon ca o supapă ce explodează
lângă urechea ta de tinichea și nu faci altceva
decât să deschizi geamul sub care miaună o pisică
anii s-au comprimat în pastile monocromatice
vulpi argintii ne zgîrie plexul văd
xenofobii bîntuind la strada mare
după balonul roz al iubirilor
îți zic: lumina care se scurge pe acoperiș
în panta rhei
răsare dintre mâinile tale…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Iunie 23, 2016 la 9:22pm —
11 Comentarii
câini fără umbre traversează străzi
îți aud somnul cum rupe tulpinile
florilor ca niciodată m-am hotărât să
cuminec gânduri inerții zile sparte
îți amintești vara când cireșii ne întindeau palmele verzi?
de atunci stoluri înfig în asfalt zboruri
până la unghiul de unde răsăritul
s-a culcat pe apus
vino cu umbra ta ivorie așterne-te
între pajiști și irisul meu
orizontul acesta va amuți/câinii
nopților ne vor asmuți/ fiecare…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Iunie 20, 2016 la 2:44pm —
3 Comentarii
timpul crește ca un pui de prigorie
valuri de întuneric topesc zile în malaxor
îmi este dor de moartea sărată
a ultimei mele iubiri
așa cum vezi răsăritul /pescăruș în zori/
tot astfel vei auzi scâncetul vieții ghemuit în prăpăstii
iar lumea aceasta se va roti /vultur cu gheare de fier/
se vor scutura trandafiri izvorâți tainic din cer
te întreb stea-de-mare barcă legănată de pești
câte sorți /pietre albe de râu/ risipești?
aici și…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Iunie 10, 2016 la 9:08am —
10 Comentarii
are străzi nepavate îmi țin
tocurile în maini cum aș ține sufletul tău
gravat
într-o albă singură noapte
aburul râului se întinde pe alei
ca niște limbi de șarpe degustând un asfințit
ziua se dă cu parapanta
între noi doi arborii lumii tac infinit
orele se scurg pe asfalt
miroase zurliu a război și a morți
pe acoperișuri pisici zvelte torc
în mâinile tale inima mea se golește de sânge de ani și de sorți
Adăugat de Angi Cristea la Iunie 5, 2016 la 7:31am —
5 Comentarii
peste mal de Dunăre câinii stau tolăniți
în fața crâșmei cu soarele după-amiezii în ceafă
s-a contaminat de verde lumea aceasta care tace silențios
prin orașe lumea pestriță rupe afișe
lipite de stâlpi
cu morți dispăruți chipuri scorojite de soare
deasupra orașului acesta cu femei trupeșe zboară berze
nici nu ai bănui că aici războiul a săpat tranșee în carne
niște riduri aspre în obrajii luminoși
ca niște trandafiri de Kladovo
aerul…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Mai 31, 2016 la 3:30pm —
8 Comentarii
cerul este precum o capcană de cerbi în care ne prindem inimile pe post de secunde
timpul cu aritmiile lui crește
/iederă de lună plină/
ne lipim torsurile curbate de
un zid alb și numărăm mere
ionatane
ca niciodată ne plouă în palme
este o foame animalică de infinit
îți întind cheia Sol scurg
neliniști pianoforte și mângâi un copac îndrăgostit
de ce te-ai depărta de ziua care
se scutură ca un câine ud pe trotuar?
aud cum…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Mai 24, 2016 la 7:55pm —
5 Comentarii
Zilele mele sunt fragmente de meteoriți împrăștiate pe o zonă întinsă.
Păsări cenușii îmi ațipesc în palme
ca niște ore la solstițiu.
Mă așez pe o piatră rotundă, îmi aprind țigara de lună...
Câte stele vor mai clipi până îți
voi degusta dorul ?
Noptea câinii singurătății își mușcă
cozile.
Dragostea devine amară ca pelinul.
Ca un murg cu coama împletită
îmi dezleg nibelungii.
Hai, lasă nisipul să se verse în mare, ceas al lumii, ochi…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Mai 18, 2016 la 3:27pm —
6 Comentarii
mi-am închis cuvintele cu niște
lei într-o cușcă
coama lor atinge norii iar zdrențe de silabe li se scurg din gură
sângele roșu se zvârcolește pe podele umplând crăpăturile dintre gratii
carcasa cuvintelor zace neagră
între leșuri de lei albinoși
îmi văd morțile desculțe cum se desprind din mine cu mirosul lor de salcâm înflorit
le stropesc cu apă rece le descânt de lună plină și le rostogolesc spre cer
demonii cuvintelor și-au scuturat portocalii…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Mai 14, 2016 la 11:57pm —
8 Comentarii
Marginea de lume unde trăiesc are nevoie de profeți ca de aer!
Aici se construiesc parcări subterane de parcă ne-ar lua cu asediu imigranții.
În toate diminețile excavatoare
nivelează asfaltul, florăresele udă
bulevardele, iar birocrații citesc matrimoniale online.
Dragostea este atât de aridă aici!
Cuiburi de berze populează suburbiile.Ziariști feroce trag câte un fum
fix în fața biroului, în timp ce
la postul local primarul inaugurează un…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Mai 3, 2016 la 11:00am —
10 Comentarii
Ca niște corbi, zilele
și-au scuturat orele albe peste sufletul meu.
Am sădit iarbă cu degetele care îți cântă Rahmaninov pe omoplați,
iar cuvinte-licurici s-au agățat de epiderma mea.
Atât de tare luminez astăzi, încât îți
văd neliniștea cum paște pe Lună!
Lasă-mi gura aceea de univers, stropii de ploaie care plescăie
pe asfalt!
Șarpele casei și-a înfipt colții ca de mistreț în mâna cu care îmi pansez libertatea; lipită de Marele Zid
îți…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Mai 1, 2016 la 1:00am —
6 Comentarii
Zile și nopți se rotesc la crepuscul.
Ca un pescar îmi drămuiesc liniștea dintre dimineți.
Ciocuri de pescăruși sfâșie meduze își înfig ghearele în
insomniile mele ventriloce.
Hazardul îmi spune să iubesc
păsările: albe, negre, cenușii...
Ca o măiastră, iubesc Zborul,
clipa aceea de măsurat aritmii.
Stele vărgate cad în camera albă a timpului.
Secunde vii, licurici se scurg peste
poieni, unde floarea de-nu-mă-uita
pictează pești…
Continuare
Adăugat de Angi Cristea la Aprilie 26, 2016 la 9:00am —
7 Comentarii