E iarnă aurită de ger şi de ninsoare...

pe sub nămeți se scriu poveștile…

Se sting și lămpile în cer,

Şi-n…

Speranța se-nfiripă-n rugăciune

Când ai primit, deja, crucea răbdării.

Te-ndemni la drum cu taina închinării

Şi faci cu absolutul comuniune.

Şi vine-apoi o vreme de…

Când lacrima se stinge în cuvânt,

Brăzdează cerul unor suferinţi.

O palidă lumină şi un vânt

Mângâie pleoapa ochilor cuminţi.

Prin aer, risipit, un scurt descânt,

O rugăciune,…

Lacrima din zâmbetul tău,

Nu o voi uita,

Când ţi-a surâs din glas, timid,

Eternul "Te iubesc!".

Doar clipa de gângurit astral,

Discretă, ne-a unit,…

Hristos a stat cu noi la masă.

Nici nu-ndrăznea să intre-n casă.

Era sfios... dar L-am tratat

Ca pe un Fiu de Împărat.

N-aveam bucate prea alese,

Dar n-a fost chip, cuiva, să-i pese.

A frânt din pâinea primenită,

De mâna gazdei plămădită.

Precum la Cina Cea de Taină,

A scos un şip cu vin din haină

Şi ne-a-ndemnat pe fiecare

Să bem, turnându-l în pahare.

Şi am făcut…

Se-ascunde ziua pe sub ferestrele nopţii.

Smulg idei cu rădăcină cu tot.

Tu ai plecat cu amurgul unei şoapte care te ruga să renunţi

la străluciri efemere din zări afânate care te înşelau,

aruncând amăgitoare busole pe drumeagul plin cu nimicuri

amestecate cu giuvaere false şi un joc de lumini.

Demiurgul de paie spre care alergai,

născut din reminiscenţele unei nebuloase,

te înşela pe vecie cu aura-i de neon…

Inundate-n cuvinte,

cărţile rămân fără grai

în iarna indiferenţei

când pică praful…

Ce toamnă inventată, de dincolo de timp!

Cotrobăie prin cosmos noian de frunze moarte.

În căutarea brumei, s-o spânzure de stele

Şi chiar Steaua Polară s-o-nchidă după gratii.

Luna şi-adună norii drept sac pentru dormit

Şi până spre armindeni n-o doare gerul, neaua.

Doar Polul Nord e-n grevă de-a decreta îngheţul,

Calota şi-a topit-o în stil…

O frunză n-a mai vrut să cadă

Pe-un ruginiu covor din stradă.

Un timp a zăbovit, să şadă

Pe-un ram, mult şi-a dorit să vadă

Cu ochii plânşi, prima zăpadă.

Dorinţa-i, iată,…

Se-nnoadă gânduri într-un pahar cu apă,

În grele ceasuri sufletul ni-l cere.

Precum luceferi beau nectar din sfere,

Din ele-n taină visele…

Privind

mărunţişul de ani rămas,

gândesc că îmi ajunge

de un cal bălan

sau un…

Tăcerea ta e moartea mea în sunet.

Tot sufletul e-un plâns fără ecou.

Rabdă-n zadar un fulger fără tunet

Iar ploaia e-un suspin făr-un răspuns.

Se stinge-un vis - ninsoare în tăcere.

Uitarea e infernul ce-a…

o frunză îmi plânge pe umăr...

a căzut din copacul ce încă mai ţine

umbră amintirilor răsărite

printre fire de iarbă...

atât de cuminți au devenit diminețile,

doar cafeaua devine obraznică

în ibric şi mă strigă...…

instinctul nomad

al omului suină

nu rezonează decât

cu balastul modern

atât de adorat

de moravuri primare...

nepătruns, neatins

de aspirațiile unui suflet

neatras în discursuri

sapienţial-bombastice,

dar vrednic de taifas

pe subiecte de anticipație

sub povara crucii,

la un tete-a-tete...

cu Dumnezeu...

doar ploaia şuşotea

sărutând asfaltul,

plânset surd ca un prohod...

mai rămân încă o vreme…

Pe crucea sfinxului din Lună

Nasc simfoniile dureri.

Cuvinte smulse din tăceri

Şoapte aprind de "Noapte bună!".…

Ceasornicul își numără liniuțele nopții.

Stingheri pereții își rostesc rugăciunea de seară.

Cât de mult au plâns după tine ...

Singurătatea îngână cu mult tupeu

Niște acorduri de Bach.

Eu o somez să părăsească decorul

În ritm cât mai alert

Şi încep numărătoarea inversă

În cadența pașilor tăi care urcă

Treptele întoarcerii

Cu un bogat buchet de surâsuri

Într-un număr fără pereche ...

Sunt anii ce vin…

Când plouă cu gânduri la mine în vis

Nu ştii câte vorbe rămân până-n zori.

Vor curge în rânduri surâsuri prin scris

Şi-oi cerne iubire în şoaptele - flori.…

În unghiul Alfa Sideral

Păstrat în templul unui gând,

Asculţi prin tainiţi îngânând

Refrenul unui ideal.

Glasuri de sfincși…