Gânduri de seară

[Cosmin Preda]

Arestarea, maltratarea și răstignirea Domnului Isus au făcut ca ucenicii Lui să trăiască o imensă și amară deziluzie. Neînțelegând caracterul spiritual al Împărăției lui Dumnezeu, ei așteptau ca Domnul să fie încoronat Împărat în Ierusalim. Deziluzia le-a zdruncinat din temelii credința că Isus din Nazaret era Mesia cel așteptat. Totuși a existat, în anturajul Domnului, o persoană care a rămas statornică în credința și devotamentul față de El. Chiar de era mort, Isus tot Domnul ei era... Așa a spus când plângea lângă mormântul gol: ,,L-au luat pe Domnul meu și nu știu unde l-au pus.” Credința și devotamentul ei au fost răsplătite de un eveniment care i-a adus în suflet o explozie de bucurie: a văzut că Domnul trăiește, că a înviat! Îmi place să-mi imaginez bucuria neașteptată, imensă, din sufletul Mariei Magdalena. Asta îmi dă o stare de bine, pe care vreau s-o transmit tuturor...