Volumul de versuri „Gloanțe fractale”, autor Ion Lazăr da Coza

[Ion Lazăr da Coza]

GLOANŢE FRACTALE

(versuri, 86 de pagini, august 2017)

       O mică-mare bucurie pentru mine, pe care doresc să o împărtășesc cu Domniile voastre – prieteni virtuali şi reali.

       E mai mult decât o reverenţă şi o mulţumire profundă consemnarea celor ce au contribuit la apariţia acestui volum de poezii, e o onoare:

1. Soţiei mele, Vasilisia Lazăr, pentru suportul moral şi nu numai;
2. Sponsori: Tipărirea tirajului s-a făcut cu sprijinul financiar al PRIMĂRIEI COMUNEI TULNICI, județul VRANCEA, Primar, domnul Aurel Boțu și al CONSILIULUI LOCAL TULNICI;
3. Lector de carte şi prefaţator: prof. Valeriu Anghel;
4. Postfaţă: scriitor Tudor Cicu;
5. Consilier editorial: scriitor Culiță Ioan Ușurelu;
6. Coperta: pictor Mihai Cătrună.

       Ataşez şi postfaţa, semnată de scriitorul Tudor CICU – membru USR, prin care cititorii îşi pot face o idee despre conţinutul şi valoarea cărţii:

       Pactul cu Poezia, făcut „chiar cu sabia lui Damocles deasupra capului” de către Ion Lazăr da Coza, mi-a arătat că veacurile nu-l pot învinge pe poet. Iar când contrastele poeziei scrise cu interogații-notații-exultări așezate în versuri integrate „numai la căldura inimii” au „gustul” și „arma” provocării spre meditație, înseamnă că ești pregătit pentru această „rugă târzie” (pe traiectoria unui „glonț / încă netras”) într-un univers și o lume numai a ta. Altfel spus, Ion Lazăr da Coza este un poet eliberat de angoasa care își reazemă (în poezie) sufletul de această rostire hieratică în alcătuirea unui „rai al poeziei” (Nirvana), în care vrea să mai ardă „un timp pe rugul mocnind de cuvinte”. Liric vorbind, în teluricul restrâns al stihuirii și în expresia biruitoare a spaimelor clădite din antimaterie, limpezimea rostuirii îi înfrumusețează gândurile profunde („poarta cetății am deschis-o”) pentru a declanșa, odată cu frigul său cosmic, repetate vibrații meditative.

 

Câteva „cuvinte înainte” despre

tradiţionalism şi modernitate

(Cuvânt-înainte semnat de prof. Valeriu Anghel)

 

          Un poet care-şi trage sevele lirice din murmurul iniţiatic al Cozei vrâncene, înmiresmate de aerul păşunilor montane şi limpezite în foşnetul întunecos al pădurilor din jur, mi-a trimis un set de poezii „să mă uit pe ele” şi, dacă am timp şi disponibilitate, să-i scriu un „cuvânt-înainte”. Încă din timpul primei lecturi mi-am dat seama că deja le-a scăpat din mână şi n-au să-i mai aparţină, pentru că le va tipări, le va face carte şi-i va da drumul în lume fără putinţa de a se mai apleca asupra manuscrisului (meteahna oricărui creator ce se respectă), aşa cum însuşi scria cu câţiva ani în urmă: „Odată tipărită şi scoasă în lume, cartea nu mai aparţine autorului, pentru că nu-i mai poate fi alături ca să o scuze şi să-i repare greşelile evidenţiate de terţi sau chiar de sine, la o nouă lectură. Cartea devine astfel orfană. Depinde aşadar de autor dacă ea va străluci ori va fi de doi bani şi aceia calpi”.

          De modă veche fiind – l-ar cataloga preagrăbiţii în a-şi vedea „opera” tipărită, dar noi întrezărim în asta mai mult un omagiu adus magiştrilor decât o modalitate prin care caută să-și confirme cartea... Continuarea AICI

[Ion Lazăr da Coza]

Mulțumesc, dragă Mihaela, pentru felicitări!

Mihaela Popa a spus :

Felicitări, domnule da Coza, bucuroasă mă-nclin!

[Ion Lazăr da Coza]

Reciproca, dragă Constanța!

constanta popescu a spus :

multe felicitări și la cât mai mulți cititori!

[Ion Lazăr da Coza]

Mulțumesc, Darie!

Vă așteptăm pe toți în Munții Vrancei, la lansare!

Darie Giurgiu a spus :

Felicitari  si  o lansare luminata cu bucurie