Ziraxes (II)

[Gabriel Cristea]

                                                                                                 II

    După ce Soarele a spulberat răcoarea dimineții și s-a cocoțat la o suliță pe cer, cei mai mulți petrecăreți vin la fântinile publice să-și ostoiască setea și să înceapă o nouă zi de sărbătoare în cetate.
      Sclavii publici au început de la primele ore ale dimineții curățenia în Agora, pe străzile polisului, cu măturoaiele lor lungi din răchită și coșurile mari din nuiele.
      Într-o parartima¹⁸ a Bouleterionului, unde este o mare sală de protocol, servitorii pun pe masă frumoasele kantharos¹⁹ ritualice lucrate în stil minoic²⁰, din email negru, pictate cu scene din întrecerile Olimpiadelor. 
     Masa dreptunghiulară din stejar masiv tronează mijlocul încăperii, iar de jur-împrejur sunt dispuse douăzeci și patru de scaune solide, cu spătare ornamentate, fastuos, în stil corintic²¹.
Încăperea este luminată de patru vitralii mari ce reproduc scene ale vieții marine, desfășurate sub privirile Zeului Poseidon. Pereții sunt simpli, din cărămidă, tencuiți cu o pastă albă, peste care artiștii au zugrăvit aventurile expediției argonauților, pusă la cale pentru a aduce lâna de aur în regatul lui Pelias²² . 
     Polemarchul, strategii și cei mai bătrâni foști arhonți discută amical, până la venirea oaspeților romani și geți.
     Se aduc arginate talere cu fazani gătiți în fournos-uri²³ de lut, ornați cu garnitură de legume și măsline atent selecționate. Apoi servitorii așează apetisante pastrame din morun preparate în diverse feluri, fructe atohtone și exotice. De asemenea, boluri din lut pline cu legume fierte, orz și mei preparat în lapte, brânză proaspătă de capră, faguri cu miere și vinuri din cele mai bune aduse din Macedonia, puse în rhytonuri²⁴ aurite, pentru libații.
       Masa îmbelșugată este împodobită cu buchete de trandafiri sălbatici de culoarea sidefului.
     Aezii, nerăbdători, își acordează instrumentele, așezându-se pe scaunele dispuse la o distanță de două kalamos²⁵, față de capul mesei. Încep să cânte un pean de Thaletas²⁶, în cinstea lui Apollo, cu voci îngânate și melodioase, pentru a verifica rezonanța încăperii.
     Discuția zgomotoasă a aheilor și acordurile aezilor se opresc, când în sală își fac apariția primii, solii romani. Sunt îmbrăcați lejer în tunicile lor roșii, fără armuri, coifuri și arme.
     Polemarhul Aristeos din Pont îi întâmpină atent cu saluturile grecesc și roman: ,,Charie! ''²⁷ și ,, Slavă Zeului Jupiter!'', apoi își înclină politicos capul spre tribunul Falco. La rândul său, tribunul îi adresă salutul roman, după care, zâmbind, șopti: ,, Atena fie cu voi! ''.

      Milesianul Perdicas, cel care se ocupă cu organizarea, îi însoțește pe oaspeții romani la locurile lor.
      Apoi, vin geții îmbrăcați în simple cămăși albe de in, căzute până aproape de genunchi, încinși cu brâie din piele, ornamentate cu simboluri solare. Au venit cu capetele descoperite, în semn de prețuire pentru sfânta masă,  lăsând pileusurile în odăile hanului, pregătite cu o zi înainte de istrienii pontici.
              - Bine ați venit în cetatea milesienilor de la Pont! Înțelepciune vouă!, se adresă Aristeos geților.
       Cel mai bătrân dintre geți, Dicomes, îl îmbrățișă pe polemarch, spunându-i cu tâlc :
               - N-ar trebui să fie doar a noastră, Mare Arhonte!, după care îl onoră, salutându-l cu grecescul ,,Charie!''.
      În continuare, oaspeții împreună cu gazdele ocupară locurile dinainte prestabilite de către Aristeos și ai lui, apoi cu toții în picioare, în acordurile line și tărăgănate ale peanurilor aezilor, închinară câte un rython cu vin în cinstea lui Dionyssos, patronul serbărilor.

      Se lasă seara peste bătrâna cetate, iar făcliile și opaițele sunt aprinse pe străzi.

      În Agora, mulțimea zgomotoasă de oameni așteptă începerea pieselor de teatru, ce sunt jucate de satiri veniți din Milet și Efes.
      Odată cu ritmul talgerelor, siryxurilor și ale megadisurilor își fac apariția actorii, în aclamațiile cetățenilor. Prima piesă se va juca tragedia ,,Oreste'' de Euripide.
      Satirii, costumați în blănuri și coarne de tragos²⁸, au început să cânte și să danseze în jurul altarului lui Dionyssos. Este a treia dionysie²⁹ a primăverii, simbolul însămânțării și a unui nou început.
      În jurul templului, o procesiune de dansuri și cântece se dezlănțuie, cînd actorii după cele două tragedii puse în scenă se pregătesc să înceapă ultima dramă satirică.
      Corifeii³⁰ cântă și recită dithirambi³¹ în cinstea eroilor ahei, Dioyssos, Ulise, Ahile și a regelui Leonidas. La numele celui din urmă toții aheii strigă puternic: ,,Mollon Labe!''³², iar ecourile repetării acestor cuvinte cutremură văzduhurile, ca în urmă cu patru secole cînd regele spartan a căzut pe câmpul de onoare, la Termopile.
      În mijlocul Theatron-ului improvizat în Agora cetății, ridicat în fața unei construcții cu două etaje, străjuiește Tronul lui Dionyssos, iar în lateralul acestuia, în semicerc, sunt dispuși aezii cu instrumentele lor pregătiți să înceapă spectacolul. În fața lor, la proscenă, actorii ce poartă măști viu colorate și coturni³³, pentru a părea mai înalți, fac ultimele repetiții.
      Actorii milesieni și efesenieni nu sunt cu nimic mai prejos decât compatrioții lor atenieni, școlile de theatron create de Archelaos, Cleandros și Tleopolemos³⁴, nefiindu-le străine.
      Se joacă piesa ,, Acharnienii'' de Aristofan, care înfierează absurditatea războiului, protagonistul fiind țăranul Diceopolis, care sătul fiind de dezastroasele războaie peloponesiace și a sărăcirii familiei lui, încheie de unul singur pace cu spartanii, profitând apoi de binefacerile comerțului.
      Nu întâmplător a fost aleasă comedia aristofanică de mai marii polisului, ci pentru a aduce în actualitate ideea conviețuirii pașnice și cu romanii și cu geții. O speranță pe care aheii milesieni, încet, încet au piedut-o, după întemeierea cetății lor la Istros din Pont.
      La final, cetățenii aplaudă frenetic dansând cu făclii, bând cu nesaț vinuri din kantharos-uri de lut, pe care apoi le sparg râzând.
      Cotloanele întunecate ale cetății sunt înțesate de amorezi, care apoi se retrag spre plaja liniștită a nopții, acolo unde valurile suave ale Pontului murmură frumoase povești de iubire, iar adierea brizei mângâie ramurile atârnânde ale sălcioarelor, tămâind aerul.
      Spre dimineață se lasă binecuvântata acalmie și ultimele răbufniri dionysiace dispar ca un abur de pe străzile lăsate în mizerie, cu resturi de mâncare și amfore sparte de cheflii.
      Soarele timid, de culoarea portocalei, se ițește într-o liniște totală la orizontul mării, iar luciul apei aidoma unui lac, devine sidefat.
      Doar zborul maiestoșilor albatroși, ce se înalță în azur, dă viață unei noi zile.

                                                                                      ...

     Notă*

18) parartima - anexă, dependință în Grecia anticăkantharos

19) vas ritualic din care se bea vinul
20) stil minoic(aici ceramică) - stil caracterizat printr-o simplificare geometricā de forme naturaliste și  picturi monocromatice. 

21) stil corintic(aici sculptural) - stil caracterizat prin fastul decorativ având ca particularitate frunzele de acantă

22) Pelias - rege din regiunea Thesalia, care l-a trimis pe Iason să caute lâna de aur
23) fournos - cuptor din lut
24) rython - vas conic din metal sau ceramică, cu vârful curbat în forma unui corn de animal, în antichitate pentru libații
25) kalamos - unitate de măsurare a lungimii în Grecia antică, echivalentă cu 3,08 m
26) Thaletas - compozitor antic grec, de peanuri (imnuri de slavă)
27) Charie! - formulă de salut în Grecia antică însemnând  Pace vouă !

28) tragos - țap
29) a treia dionysie - Sărbătoare de primăvară a lui Dionyssos
30) corifei - membrii ai corului antic grecesc
31) dithiramb - imn în onoarea lui Dionyssos
32) ,,Mollon labe!''(Veniți să ne luați armele!) - Replică dată de regele spartan Leonidas lui Xerxes al Persiei
33) coturni - sandale cu talpă foarte înaltă purtate de actorii antici
34) Archelaos, Cleandros și Tleopolemos - reputați actori înterpreți ai tragediilor și comediilor antice.

     

[Mihaela Suciu]

Mi-a făcut plăcere să cutreier o zi prin polis.

[Vasilisia Lazăr]

Frumos! Interesant! Documentat!

Recomand romanul La umbra Vezuviului de Ion Lazăr da Coza.

Îmi place mai mult cum scrii proză decât poezie, Gabriel. :)

[Sofia Sincă]

Interesant și frumos! Un periplu prin Grecia antică. Bine legat textul, frumoase și documentariste descrieri, dar ai cam uzat de aceste denumiri greco-antice. Puteau fi înlocuite cu expresiile noastre și povestit puțin pe lângă ele, pentru a știi cititorul ce sunt acestea. (Dar n-o lua de bună, este doar o părere) Nu din alte motive, dar deranjează cursul textului, să tot mergi la agendă să vezi semnificația cuvântului. Însă, de apreciat că ai dat agenda cuvintelor, altfel am fi fost în ceață.

Și din punctul meu de vedere, ești mai bun la proză decât la poezie.

Înțelepciune vouă!, - după semnul exclamării nu se mai pune nimic. Nici nu e nevoie, se scrie în continuare cu majusculă sau cu literă mică.

Și, da! La umbra Vezuviului este un roman în forță, acțiunea desfășurându-se tot într-o perioadă antică și postantică. Ti-l recomand cu multă căldură!

Am citit cu plăcere,

Sofi

[Ion Lazăr da Coza]

Mai multă atenție la redactare!

Cam faci paradă de grecisme. 

Acțiunea captivează.

da Coza