Și cântă a jale... pe cer de pripas

[Exemplu de Titlu]

Și cântă a jale... pe cer de pripas
La fel de proastă am rămas și... la fel de ușor de rănit. Lacrimi ce-mi inundă sufletul, așa de multe încât de preaplin îmi curg șiroaie pe obraz. Cu fiecare picătură se rupe ceva în mine, bucăți oxidate de gânduri și mări de speranțe intră în derivă agonizând pe un țărm pustiu.  Niciodată n-am plâns chircită, ascunsă într-o firidă de timp și spațiu, ci mereu cu capul sus, lăsând să latre în mine țipătul mut. La fel cum nici în biserică, stând îngenunchiată în fața icoanelor n-am putut pleca ochii. Credința și iubirea mea le privea drept în față, de la distanța unei alte lumi atât de diferite și totuși... În mine plâng toți nefericiții lumii cu coroane de spini pe frunți și toți cerșetorii de iluzii. Plâng toate Isoldele izgonite din paradis și mamele ce-și jelesc pruncii dispăruți înaintea lor. Și-și plâng copiii bucuriile furate și eu... eu... Plânge rana, rana ce sângeră a neputință... cu fiecare picătură se sapă drum anevoios de trecere a carelor cu grâu. Și-n miros de câmp, de fân și glod stau și îmi scald durerile și neîmpăcările și căutările. Pe drum plin de hârtoape cu șleauri adânc întipărite în lutul cleios merg, merg cu lacrimile spălându-mi tălpile, dar mărind incomensurabil distanța până la mine. Prin șuvoaiele ce spală grohotisurile chipului meu , se pierde urma, fiecare lacrimă însemnă un pas afară din mine, o barieră ce se lasă în urmă, un pod ce se clatină în vâltori de ape.
Între cer și pământ, cântec a jale...  și  suflet de pripas

[Vasilisia Lazăr]

Şterge lacrima! Nimeni n-o merită! Ori las-o să plângă şi într-o zi vei deveni invulnerabilă. Dar oare asta-ţi doreşti? Nu cred...

Mai bine să doară decât să nu simţi nimic... M-a durut şi pe mine fiecare bob de sare din lacrima ta. Şi fiecare cuvânt din acest text minunat.

[Mihaela Suciu]

Starea sufletului de pripas e redată minunat în acest scurt text de jale. 

[Belean Maria Ileana]

Fain Vio...foarte usor se poate transpune si in versuri...felicitari!

[Ion Lazăr da Coza]

O cârcoteală: Îmi place prea tare.

da Coza

[Emil Dumitru]

...un cântec de jale? NU, mai repede un cântec de purificare, pentru că :,,În mine plâng toți nefericiții lumii cu coroane de spini pe frunți şi'' ...pe nefericitul purtător de coroană, sunt sigur că-l ştiu...

Scurt şi dureros... de plăcut!

Voi mai reveni.

Cu stimă,

[Mircea Gordan]

Frumos!

Ridicaţi capul spre soare,

– Nu fiţi sălcii plângătoare –

Să vă lumineze mintea,

Să vă descreţească fruntea.

 

Căutaţi cu toţii muze,

– Puneţi zâmbetul pe buze –