PRIETENIE TRĂDATĂ

[Delia Stăniloiu]

Se cunoşteau din adolescenţă.Doria o cunoscuse în casa unui prieten din cartier. Iana era frumoasă, diafană, cu ochi mari verzi uimitori în care te pierdeai ,un păr des castaniu de o lungime cum Doria nu mai văzuse. Despletit şi adus în faţă atingea genunchii. Îl purta simplu într-o coadă groasă pe spate ceea ce-i dădea o distincţie aparte. Iana era studentă la geologie în anul întâi, ocazie cu care venise în Bucureşti din partea cea mai de nord a Moldovei. Vorbea
în dulcele grai moldovenesc ceea ce o amuza teribil pe Doria. Iana era mignonă dar tare aprigă la mânie. Era iubita lui Ion prietenul din cartier al Doriei. Îl cunoscuse prin intermediul unei bune prietene Flori poreclită în cartier ţiganca datorită ochilor verzi fascinant de frumoşi şi părului ca zmoala, tot moldoveancă de origine care fusese pentru o perioadă de timp vecina lui Ion. Doria l-a îndrăgit imediat. Ion era o persoană care ştia să capteze atenţia. Un boem care iubea cultura sub toate aspectele ei, care ştia să viseze atât de îndrăzneţ şi de frumos încât prietenii stăteau sideraţi nopţi întregi să-l asculte. Era o persoană foarte nonconformistă, nu era deloc înregimentat în sistem şi culmea reuşise să nu aibă probleme cu poliţia, lucra sporadic, făcea bani mulţi şi atunci îi cheltuia pe toţi cu prietenii prin cârciumile de lux. Îi plăcea să aibă locotenenţi pe care-i plătea regeşte evident atunci când avea bani. Când nu avea, mânca salam ieftin, măsline, brânza, sau…mânca când îşi aducea aminte.Mâncarea nu era deloc o prioritate pentru prietenii din cartier. Uneori reuşea să găsească cafea adevărată şi să o bea tot cu prietenii. Atunci în jurul cafelei şi uneori la câte un minuscul pahar de votdcă visele deveneau îndrăzneţe, Everestul comunismului era escaladat cu un pocnet de degete şi toate visele deveneau posibile.Iana locuia cu Ion într-o cameră minusculă ce făcea parte dintr-o casă mică făcută din chirpici dar care se afla într-o grădină generoasă plină de gutui , viţă de vie şi flori astfel că vara era o încântare. Camera în care locuiau era poreclită de prieteni ambasada. Era o cameră ca de doi metri pe încă doi în care încăpuse un pat, de două persoane, o masă care de fapt era un dulap de vase, un fotoliu în care stătea amfitrionul când avea musafiri (aşa-i plăcea lui Ion să glumească pe seama fotoliului)şi un raft ghiftuit cu cărţi. Hainele lor puţine la număr erau într-o nişă în perete ascunsă de o perdea. Pe pereţi se aflau vreo trei tablouri pictate într-o manieră modernă de un pictor ilustru necunoscut dar talentat, prieten cu Ion. Era o atmosferă boemă în ambasadă astfel că prietenii petreceau acolo multe nopţi stând de vorbă pur şi simplu, depănându-şi visele. Ambasada era poarta imaginară spre libertate. Se vorbea mult de poezie, poeţi, Ion iubea foarte mult poezia, poeţii romantici, era admirator Esenin, chiar el cocheta cu poezia. Acolo îşi citise Doria pentru prima oară poeziile pe care nu îndrăznea să le arate nimănui. Era o fată timidă deşi un temperament puternic, toate trăirile ei nu reuşeau din cauza timidităţii să iasă la suprafaţă.Ion fusese primul care descoperise în ea poetul de mult mai târziu şi o încurajase. Iana, o cucerise cu totul pe Doria astfel că în scurt timp deveniseră bune şi nedespărţite prietene. Aşa aflase Doria despre viaţa Ianei despre familia ei cu copii mulţi adunaţi din două căsătorii anterioare ale părinţilor. Curând după hotărârea de a rămâne împreună cu Ion că iubită a lui Iana renunţase la facultate şi acceptase viaţa boemă a acestuia. Dragostea pentru el o făcuse să accepte multe compromisuri căci Ion putea să fie un prieten extraordinar dar ca soţ era sub orice critică. Se trezise stand multe ore singură într-o casă străină,cu multe lipsuri, unde părinţii lui Ion mama şi soţul mamei nu vedeau deloc cu ochi buni această legătură. În atare situaţie, fără serviciu, fără ocupaţie, neîndrăznind să spună părinţilor ei de decizia luată, singura consolare era cititul şi dereticatul prin ambasadă. Astfel prietenia cu Doria fusese ca o consolare mai ales că nici viaţa Doriei nu era mai uşoară.

[Sofia Sincă]

Se prefigurează o nuvelă, sau poate ceva mai amplu decât nuvela, încă nu se ştie. Depinde de autoare. Un început bun, cursiv, dar abia am făcut cunoştinţă cu personajele.

Însă, draga mea Delia nu ai corectat. Ai multe greşeli de dactilografiere şi unele semne lipsă a diacriticelor. Eu zic să foloseşti vreun site de autocorect dacă n-ai răbdare să corectezi. Nici punctuaţia nu este respectată, fapt care face cititorul să se întoarcă pe frază pentru a-i înţelege sensul corect. Eu ţi-am scos aici cuvinte scrise eronat dar nu ştiu dacă numai acestea sunt.

. Hainele lor puţine la număr erau ascunse într-o nişă în perete ascunsă de o perdea - aici se simte nevoia de a scoate unul dintre ''ascunse'', e o repetiţie care deranjează.

pictor ilustru necunoscut dar de talent, - talentat, zic eu

mignionă, poerclită, vorcă, Era o camera ca de doi metrii, defapt, porietenii petreceau, depămându-şi visele. iamginară, astfel că în scurt timp devenise (deveniseră) bune şi nedespărţite ptietene.antrioare

.

Aştept continuarea, cu prietenie, Sofy!

[Delia Stăniloiu]

Sofia, mulţumesc pentru tot. Am corectat nu e o scuză că de abia scrisesem acest început de...încă nu ştiu ce o să fie care se scrie cum vrea ea nu cum vreau eu. O să vedem ce va fi. Da soluţia autocorecorului e cea mai bună dar mărturisesc cu ruşine că nu ştiu să-l folosesc.

[Sofia Sincă]

Delia să ştii că nu e chiar uşor. De folosit nu e greu dar trebuie instalat. Mă voi strădui să-l instalăm aici în site la link-uri utile şi să-l poate folosit toţi membrii.

Delia, uite link-ul, îl afişez aici. Este simplu să-l descarci. aşa cum a spus şi Vasilisia. Nu se poate afişa descărcat.

descarcă AUTO CORECT în calculatorul tău, foarte util, durează două...

[Vasilisia Lazăr]

Au mai rămas câteva: 

dolescenţă, 

Doria, o cunoscuse (fără virgulă între subiect şi predicat)

Iana, era frumoasă - idem

cu ochi mari verzi uimitori (aici virgule după adjective) - şi de aici renunţ în ceea ce priveşte virgulele, fiindcă sunt prea multe care lipsesc ori în plus...

minionă - corect mignonă

votcă - corect vodcă

vre-o - corect vreo

depămându-şi

iamginară

vaiţa

etc

 

În rest, aşteptăm continuarea! :)

     Cu prietenie,