Omul care semăna cu Oreste

[Corneliu Neagu]

Iertare, ilustrissime Alvaro Cunqueiro, că am împrumutat titlul celebrului tău roman, “Omul care semăna cu Oreste”. Dar se potrivea atât de bine cu eroul din acest mini-eseu încât am comis plagiatul. Sper a-mi fi iertată fapta pentru că déjà am recunoscut-o ! Pe închipuitul Oreste din aceasă descriere l-am cunoscut cu mulți ani în urmă. Încerca marea cu degetul, alegând să facă un doctorat, sub coordonarea mea, în hăţişul încă nedesluşit până la capăt, care se cheamă « Managementul fluxurilor de materiale ». A reuşit cu greu, întrucât, fiind torturat de boala mintală a nefericitului Oreste, era tot timpul bântuit de neîndurătoarele Erinii, deşi nu împlinise, în fapt, cerinţa codului grecesc al onoarei de a răzbuna presupusa asasinare a tatălui său. Dar, în mintea lui, planul misiunii era déjà conturat, căci scotocise prin toate hârtiile ce ar fi putut să-i dea dezlegarea.

Dar să reamintim,  pe scurt, legenda adevăratului Oreste. Se spune că Atreus din Micene ar fi încercat să se arate mai purernic decât zeii. Din cauza nelegiuirii săvârșite, zeii l-au pedepsit pe Atreus, aruncând un blestem asupra tuturor urmașilor săi. Ca parte a acestui blestem, aruncat asupra casei Atrizilor, mama lui Oreste, Clitemnestra, l-a omorât pe soțul său, Agamemnon, la întoarcerea acestuia din războiul troian. Oreste, fiul lui Agamemnon și al Clitemnestrei, a fost salvat de sora sa Electra, care l-a ajutat să ajungă în secret la Strofios, regele Focidei şi soţul Anaxibiei, sora lui Agamemnon. Aici a fost crescut Oreste, legând o prietenie profundă şi durabilă cu fiul regelui, Pilade.

 Crima Clitemnestrei a făcut ca blestemul zeilor să cadă pe capul lui Oreste, în virtutea codului grecesc al onoarei fiul fiind obligat, înainte de toate, să-l omoare pe ucigașul tatălui său. Dar cel mai mare păcat pe care-l putea comite un grec era acela de a-și ucide mama. Deși torturat de acestă dilemă, până la urmă Oreste a făcut ceea ce trebuia să facă, ucigându-și mama. Pentru acest păcat zeii l-au pedepsit pe Oreste să fie bântuit de Furii (Erinii), trei harpii înfiorătoare, care puteau fi auzite și văzute numai de el. După mulți ani de suferință, Oreste a fost eliberat de blestem de către un tribunal al zeilor, iar Eriniile au fost transformate în Eumenide, spirite iubitoare, favorabile celui iertat de zei.

Tot așa, Omul care semăna cu Oreste, despre care povestesc, descâlcâlcind, cu vrednică credinţă, tainele fluxului de materiale, a renunțat la visul său închipuit, iar neîndurătoarele Erinii, care-i torturau viața, au devenit iubitoare Eumenide, care l-au călăuzit, cu tezele lor de doctorat, până la finalizarea și susţinerea publică a propriei teze. Printre ele, cu atitudini și lucrări de referinţă, Lucia, Ecaterina, Camelia, Magdalena, Mihaela. Omagiul meu, iubitoare Eumenide, pentru tot ceea ce am realizat împreună, de-a lungul timpului, în domeniul științei !

[Chris]

frumos omagiu!

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc Chris, gând ales din partea mea!