Maria Cecilia Nicu

Liviu Rebreanu-

 

Motto:  „Acrobaţia visului pe firul alb tremurând întins pe cascada realităţii”( Vasile Gheorghe(”Rău de înălţime”

           

Constat că nu-mi este deloc uşor să scriu (din nou) despre Liviu Rebreanu.

Mă poticnesc în frazele banale ale semnelor ocazionale: s-a născut la 27 noiembrie 1885, la Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud, în Ardealul imperial, fiu al unui învăţător român, evident, într-o atmosferă maghiarizată (istoriceşte) a devenit cel mai mare romancier din literatura română, a trăit tumultuos într-un ev clătinat de mutaţii majore, fundamentale chiar şi s-a stins doborât de cancer(?) la numai 59 de ani, august 31(?!) 1944...

Tot felul de intrebari ramase in suspensia indoielilor-si boala si momentul mortii!

 

„Acrobaţia visului” - vorba poetului – din care s-a ivit Liviu Rebreanu impune însă nu numai o reverenţioasă deschidere a „cărţii Rebreanu”dar şi o atentă redescoperire a paginilor acesteia, ea fiind expresia vocaţiei subordonate obligaţiei de a spune ceea ce (omul) crede.

Şi rezultanta este o operă fără egal.

 

Condeiul lui Rebreanu se complace în planul simplu al evenimentelor care vin şi pleacă lăsând sau nu urme, dar înregistrate migălos de apetitul uman pentru ceea ce vrem sau am vrea să se întâmple…lumea concepută ar putea fi oarecare dar devine memorabilă în momentul în care zbaterile vieţii o aruncă în vârtejul sacrificiului, fie voit, fie nu şi, mai ales, fie nu !

 

Ţăranul – dominanta rurală fiind definitorie, ca şi războiul de altfel - constitue lumea în care Rebreanu operează ca observator  imediat, penetrant analist atât al faptelor, cât şi sau poate mai ales al fondului psihologic generator, starea de fapt fiind concluzia unor trăiri intense ascunse în psihologia de grup ori cuibărite în acea deviantă interpretare a valorilor caracteristică individualităţii; direct spus furiile generate de sărăcia fără ieşire, tristeţea neglijării sentimentului naţional chiar în contextul unui război definitoriu ( ca Cel Mare) sunt nu numai atrăgătoare artistic dar şi imposibil de evitat când idealul creator te ancorează în realitate.

„Ion e un poem epic solemn ca un fluviu american, o capodoperă de măreţie liniştită” zice George Călinescu vorbind evident despre romanul ION apariţia căruia în 1920 aruncând în aer lumea prozei româneşti.

 

Dintr-odată, sub mâna ardeleanului semnalat de Sburătorul lui Lovinescu, romanul românesc intră în cercul închis al marilor creaţii, tentaţia simplificării  acestei apariţii - structurată integru, direct, fără farafastâcurile căutărilor de dragul căutărilor, marcată de limbajul “bolovănos”(cum va zice George Călinescu, mai târziu) specific relatărilor ocazionale şi mai ales ordinarul „plot”-ului rezumabil într-o singură frază - este spulberată de complexitatea trăirilor umane pe care le surprinde în acele momente cheie când păşirea vulgară devine pas hotărâtor, când înţelegerea permite intrarea în permanenţã .

Ion, eroul incapabil să-şi definească neliniştile – simplitatea definitorie a gândirii ţăranului pentru care existenţa  este determinată de a avea sau a nu avea (pământ) –rătăceşte drumul, bâjbâie în tumultul nemulţumirii şi, cum e firesc sub mâna unui maestru, se întâmplă transformarea unei poveşti oarecare într-o tragedie a cărei intensitate n-are – încă – egal în literatura noastră,

 

Ceea ce Ion anunţă se confirmã în anii următori cu Pădurea Spânzuraţilor cu Răscoala cu Ciuleandra cu Gorila cu teatrul … lista e lungă, Rebreanu fiind deosebit de prolific, dar ceea ce reţinem prioritar este prezenţa în literatură noastră a acestui prozator care provoacă, dincolo de  plăcerea lecturii, curiozitatea dezlegării întrebărilor pe care le ridică.

 

Apostol Bologa trece prin  Pădurea spânzuraţilor intuind păşirea – în contextul unui război de proporţiile celui Mare, cel care cutremură universal, pulverizează lumea ştiută şi reaşează valori pe fondul cărora secolul trecut se consumă până la absurd - dincolo de spaţiul limitat al existenţei, în eternul sacrificiului cu sens la scară ansamblului, fără sens în ograda proprie.

 

Lumea aleşilor lui Rebreanu e cea de pe stradă, detaşarea lor din mulţime este condiţionată de conjunctura momentului în care se consumă, fie că este un rasat boiernaş în derivă – Ciuleandra - fie că-i un “savage”ziarist pus pe faptele mari ale expunerilor senzaţionale, dar adevărate – Gorila - fie că e o turmă în deriva furiei acumulate din timpuri imemoriale – Răscoala.

 

Şi nu ştiu de ce mi-a venit în minte ce zicea Nicăpetre:  “Trăiesc starea ce-mi zice că parcurgând acelaş drum a două, a treia oară, descopăr frumuseţi şi înţelesuri ce mi-au scăpat la prima trecere când priveam doar cărarea pe care călcăm

 

Dar probabil ştiu;

Liviu Rebreanu “tremurând întins pe cascadă realităţii”.

 

 

Vizualizări: 139

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Un strop de poveste despre un colos al literaturii române. Cu esență, ce e drept și cu frumosul cuvenit colosului.

Autoarei, din partea mea, felicitări pentru că suntem pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește scriitorul L.Rebreanu.

Sofi

Multumesc,  Sofi!

Mi-a placut grozav ca l-ai numit "colos" ... ceea ce reconfirma pozitia lui in literatura romana.

m.c.n.

Reverenţă

Va multumesc!

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media) 

CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media) 

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

***

Pentru acest an, au donat:

Gabriela Raucă - 1000 lei

Burtea Corina-Elena - 200 lei

important!

Activitatea Recentă

Cristina Nălbitoru a postat o discuţie

Complexul Muzeal Ion Creangă din Humulești

            În pelerinajul pe care l-am efectuat în județul Neamț am ajuns și la Humulești unde am…Vezi mai mult
cu 15 ore în urmă
Lui Gavrilă(David) Giorgiana Teodora i-a plăcut discuţia Când poezia devine romanță – Eminescu și magia cântecului a lui Vasilisia Lazăr
cu 20 ore în urmă
Lui Gavrilă(David) Giorgiana Teodora i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 20 ore în urmă
Lui Gavrilă(David) Giorgiana Teodora i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 20 ore în urmă
Utilizatorului Gavrilă(David) Giorgiana Teodora îi place postarea pe blog cuvinte nespuse a lui Cornaciu Nicoleta Ramona
cu 20 ore în urmă
Lui ELENA AGIU-NEACSU i-a plăcut discuţia Mass-media mioritică a lui ELENA AGIU-NEACSU
cu 23 ore în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Am uitat... a utilizatorului ELENA AGIU-NEACSU
"Vă mulţumesc frumos, doamnă Vasilisia! Reverenţă!"
ieri
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Am uitat... a lui ELENA AGIU-NEACSU
ieri
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Am uitat... a utilizatorului ELENA AGIU-NEACSU
"Un strigăt de trezire morală, o confesiune lucidă despre rătăcirea omului de la propria sa esență.…"
ieri
Vasilisia Lazăr a contribuit cu răspunsuri la discuţia Cea mai mare mănăstire din județul Vâlcea - Mănăstirea „Sfântul Pantelimon”, Drăgășani – a utilizatorului Cristina Nălbitoru în grupul RELIGIE ȘI SPIRITUALITATE
"O cronică a renașterii spirituale, în care Mănăstirea „Sfântul Pantelimon”…"
ieri
Lui Vasilisia Lazăr i-a plăcut discuţia Cea mai mare mănăstire din județul Vâlcea - Mănăstirea „Sfântul Pantelimon”, Drăgășani – a lui Cristina Nălbitoru
ieri
Vasilisia Lazăr a contribuit cu răspunsuri la discuţia Schitul Pahomie a utilizatorului Cristina Nălbitoru în grupul RELIGIE ȘI SPIRITUALITATE
"Cristina, fragmentul tău este o mărturie a regăsirii de sine prin întâlnirea cu sacrul…"
ieri
Lui Vasilisia Lazăr i-a plăcut discuţia Schitul Pahomie a lui Cristina Nălbitoru
ieri
Postare de log efectuată de Gavrilă(David) Giorgiana Teodora

Iubirea

Îmi reamintesc iubirea,chipul tău-o amintire diafană,pictată pe vălul iluziei,versurile…Vezi mai mult
ieri
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Ce bine-ar fi să ningi.... a lui Mihai Burlac
ieri
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog călăuza a lui nicolae vaduva
ieri
Cristina Nălbitoru a adăugat o discuţie la grupul
Prezentare grafică

Schitul Pahomie

Ne-am aventurat de câteva ori, cu mașina, către așezământul monahal, Schitul Pahomie, de confesiune…Vezi mai mult
ieri
Ion Nălbitoru a adăugat o discuţie la grupul
Prezentare grafică

„România este privită din Liban cu respect și cu o curiozitate sinceră” - interviu cu prof. Anca Cheaito de la „Orient românesc” -

Cu doamna profesoară de limba română și franceză, ANCA CHEAITO din Liban și Redactor-șef la revista…Vezi mai mult
ieri
Postare de log efectuată de Dumitru Mocanu

Visele torc

Am ascuns petalele vorbelor tale în buzunarul cămașei. Parfumul lor îmi acoperă rănile cu…Vezi mai mult
ieri
ELENA AGIU-NEACSU a contribuit cu răspunsuri la discuţia „Lumea este plină de valori și frumuseți; totul e să știm să le descoperim, să le păstrăm și să le îmbogățim” - Interviu cu dna prof. dr. Elena Trifan - a utilizatorului Ion Nălbitoru în grupul ESEURI, INTERVIURI, JURNALISM LITERAR...
"Felicitări!"
Joi

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2026   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor