La orele dimineţii, în faţa intrării în Kotlonbank, vreo cincisprezece persoane aşteptau irascibilizate. Ar fi dat să intre, doar se grăbeau. Făceau faţă cu greu tentaţiei de-a se-mpinge în prima uşă, dar fără nici un rost, căci a doua, batanta, nu le-ar fi permis! Era ocupată! Parcă lovită de streche, se-nvârtea întruna...

          Mă consider ins de iniţiativă şi mă întrec pe mine ori de câte ori mă presează nevoia. Şi-acum cerinţa e încadrarea în timp. Am de ridicat un extras de cont pe luna trecută. Asta ar dura douăzeci de minute cu totul şi cu totul. Peste alte treizeci de minute am o întâlnire c-un furnizor. Nu pot întârzia, căci mă respect şi chiar îl vreau de partener permanent. Aşadar, mă-nfig în linia întâi a celor lipsiţi de curaj şi dau să trec pragul intrării.

          -Domnu’! Alo Domnu’! mă respectă cineva. Acum aţi venit! Păstraţi ordinea!

          -Chiar aşa! exclamă o voce feminină tremurândă. Au dispărut toate regulile de comportare civilizată?!

          N-o mai aud. Glasul îi este acoperit  de alte şi alte replici...                                                            

          Mă-nfierbânt. Uit de orice cutumă. Sunt tatăl zmeilor. Mă zbârlesc. Fac un pas uriaş, trec pragul hotărât să mă vâr în batantă, dar bagă-te, de poţi!  Mecanismul se află-n derivă, nu altceva!

          Cu greu disting o siluetă subţire, minionă ca o sămânţă de mac, rotindu-se vijelios cu uşa sub acţiunea unui perpetuum mobile, s-ar fi zis! Enervarea precedentă, adunată cu stupoarea din urmă îmi desfigurează comportamentul.

          Întâi, devin şovăielnic. Pe urmă sunt un laş patentat. În sfârşit, dau înapoi învins, ca să mă-nregimentez în plutonul stoicilor. Şi-n timp ce iau coada tocmai de la cap - încrezător în izbânda intrării, nu-mi lăsasem rând - trec în revistă chipuri şi comentarii.

          Ăl din faţa mea se dovedeşte chiar bodyguardul băncii. În stânga are un ness luat de la colţul străzii, din chioşcul cu ziare; în dreapta, un smartphone în care urlă ca-n junglă. Nu se-nţelege cu persoana de legătură, acoperit de zarva cozii, devenite acum adevărat Dragon Albastru fremătând urgii.

          Ce-aud mă oripilează. Insul şi-a părăsit postul să-şi ia o cafea, timp în care s-a infiltrat în batantă o persoană care a luat-o în stăpânire şi se-nvârte de-un sfert de oră cu ea...

          Nu-l mai ascult. Fac drumul iar către intrare. Păşesc şi mai înfipt decât prima oară, dar nu mă ia nimeni în seamă. Ba, parcă aud un glas baritonal:

          -E tot ăla care-a încercat marea cu sarea...

          Îl detest nu că mă persiflează, ci c-aşteaptă de la mine, de la ceilalţi rezolvarea situaţiei şi trec pragul. Fără să gândesc prea mult îmi expun vârful încălţării la sacrilegiu. Am nişte ciocate de lac negru, o splendoare de ghete, nu alta, dar ce mai contează?! Îmi vâr piciorul. Îl doresc barieră în calea dezmăţului mişcător. Sunt smucit şi purtat de batantă un semicerc, gata-gata să-mi rămână capul acolo! Dar n-ai să vezi! O-nving, căci o opresc! Minunea dinăuntru iese cu pas nesigur, însă demn din tiribombă, atent la gentuţa din piele de crocodil pe care o duce strâns la piept.

          Observ toate astea rapid, fac stânga-mprejur şi dau să ies. Dar ţi-ai găsit?! Sunt oprit vijelios pe voci multiple:

          -Dar nu intraţi?!

          -Păi aveţi tot dreptul!

          -Fiţi primul! Meritaţi! Aţi rezolvat situaţia, nu?!

          Mă simt flatat, dar insuficient! Nu-i ascult. Merg, prefăcut cuminte, înspre locul părăsit. Mai vreau osanale! Sunt fiert după laude! Le doresc deşănţate!

          N-am noroc! Bodyguardul mă prinde de braţ, mă-ntoarce în loc împingându-mă triumfător spre accesul liber câştigat. Mă las şi nu mă las purtat. Îmi displace că-mpart cu el privirile admirative. Nu toţi cunosc ce pui de lele-a fost, c-a părăsit locul muncii, că s-a arătat lipsit de responsabilitate, c-a...

          Omul ordinii mă conduce afabil spre un fotoliu. Eu nu prea vreau. Odată îmbrăţişat de aburul egolatriei satisfăcute, mă simt strâmtorat de timp. Îi zic şi lui chestia cu graba. Dar n-aude, n-a vede. Îmi porunceşte să-i specific serviciul cerut băncii. Răspund maşinal. El smulge bonul cu număr de ordine de la panoul electronic şi mi-l înmânează ca pe-un trofeu. Mă salută regulamentar ca pe-un grad superior, face stânga-mprejur şi-şi ocupă locul stabilit de fişa postului.

          Îi fac şmecher cu ochiul vrând să-i transmit că acolo să stea. El îmi zâmbeşte tâmp şi e tentat să-mi replice la fel. Dar nu reuşeşte decât o schimonoseală de neînfruntat.

          Am de aşteptat cel puţin sfertul academic. Aştept. Ce să fac? Un telefon de la asistenta mea îmi dăruieşte liniştea. Furnizorul şi-a contramandat întâlnirea, propunând o altă dată. Până să-mi vină rândul, privesc în jur, ascult replici de ici, de colo.

          Deşi e lume, aud perfect o conversaţie dintre un client şi-un prestator de servicii. Amândoi zbiară. Nu-ţi dai seama care-i hipoacuzic.

          -Or fi surzi ambii?! Mai ştii?! caută vorbă cu mine o doamnă şi ea senioară bine.

          Dau din cap, semn că-i aud remarca, dar tac. Vreau s-aud ce debitează cei doi. Totuşi, combatanţii îşi iau seama, iar spectacolul păleşte...

          Îmi îndrept privirea în altă parte şi-l recunosc imediat pe cel care năpăstuise batanta. Stătea într-o poziţie princiară pe un scaun în faţa unui birou apropiat, cu gentuţa din piele de crocodil ocrotită la piept.

          În spatele blatului, un tânăr, cam prea tânăr, îmi zic identificându-l, cercetează avid o tabletă cât o tipsie, mormăi uşor retrograd.

          Dinainte, domnul în vârstă bate nerăbdător din degetele stângii. De pe inelar îşi anunţă prezenţa un ghiul ornat c-un rubin. Antediluvian şi ăsta! mormăi sotto voce, ca şi costumul gri-fer al cărui croi nu-l regăsesc în memoria mea vestimentară. Domnul iuţeşte digitaţia. Acum antrenează câteşicinci degetele! Să cânte Zborul Cărăbuşului de Rimsky-Korsakov, oare?!

          În fine, cumva inoportunat, funcţionărelul îşi ridică sprâncenele pensate provocator, îşi rotunjeşte buzele nefiresc de umede şi roşii întrebând c-o voce afectată:

          -Dumneavoastră? Atât rosteşte, încredinţat c-ar strica vorbele pe insul din faţa-i.

          -Un credit, drăguţă, un credit! vorbeşte seniorul, înţepat de aventura de la uşă, de aşteptare şi de impoliteţea novicelui imberb.

          -Dar ce vârstă aveţi, vă rog, chestionează cu ceva precauţie lucrătorul bancar.

          -75, informează impasibil chestionatul.

Ca lovit în moalele capului şi uitând orice maimuţăreală, conţopistul plusează:

          -Ştiţi, la această vârstă aveţi nevoie de cineva care să garanteze pentru rambursarea împrumutului.

          -Da? Nici o problemă, vin cu tata! replică senin domnul.

          -Cum cu tata? Imposibil! sâsâi el într-o parte. Dar dumnealui câţi ani are?

          -100! Şi cifra-i lovi tânărului urechea precum un mai. Ştiţi, nu ne-am fi îndatorat, dar nunta bunicului  ne constrânge!

          -Cuuum? întrebă şi mai tare năucitul, încât vorbele izbiră cu decibelii emisiei spaţiul. Ce-ce vâ-vârsta are?

          -125 bătuţi pe muchie! Nu-mi daţi formularele?

          -Păi se mai însoară la aşa etate? îşi expulză stupoarea ţâncul.

          -N-ar face-o, dar îl silesc părinţii!

          Într-o clipă funcţionarul dădu ochii pe spate, mai-mai să sucombe, iar mie începură să-mi ţiuie urechile de râsul unanim al beneficiarilor Kotlonbank aflaţi la ora 11 martori inocenţi în holul mare.

Vizualizări: 138

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Hazliu!

Deși poanta finală îmi este cunoscută - am citit-o pe undeva -, apreciez felul cum ai valorificat-o. M-am delectat și relaxat! :)

Frumos! M-a delectat lectura. Felicitări!

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 1 oră în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 4 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 4 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 4 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 4 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 5 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 6 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 6 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Maria îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog SONET LXXVII  (Mamă) a lui BOTICI GABRIELA
cu 7 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 13 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 13 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 15 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor