DECLIN

[Exemplu de Titlu]

- Ce definiţie dai tu uitării?
El nu auzea bine şi s-a concentrat să citească întrebarea pe buzele ei. Ploua mărunt de câteva ore, dar asta nu părea a-i deranja pe cei doi, care găseau în a sta în ploaie un fel de voluptate dureroasă, ca o abandonare de sine conştientă.
- Ploaia e rece, a spus el după câteva clipe de tăcere. Sunt îngrijorat pentru tine, n-aş vrea să răceşti!
- Dar eu sunt îngrijorată pentru tine, eşti îmbrăcat subţire... - a spus ea cu sinceritate.
- Când eram împreună, aveam multă grijă unul de altul. Era plăcut şi reconfortant... Acum, grija aceasta este zadarnică...
Ploua monoton şi dezolant, de parcă cerul, plictisit şi apatic, uitase să mai oprească ploaia. Ploua peste pământ cu tristeţe cenuşie...
- Ar trebui, totuşi, să căutăm un adăpost! a decis el. Cu mai mulţi ani în urmă, era o crâşmă pe aici. Când vremea se răcea, proprietarul aprindea focul într-o sobă metalică. Cum duduia focul în soba aceea! Se servea vin în pahare mari, era cel mai plăcut refugiu când venea frigul toamnei târzii...
- Îmi amintesc. I se spunea "La boschetarul vesel".
El a zâmbit, cu gândul în trecut.
- Să mergem, totuși, acasă! Uitarea este ca o înserare care se aşterne lin peste memorie... De când auzul mi s-a diminuat, mintea mea este mai concentrată şi spulberă vălul înserării. De asta amintirile îmi sunt încă vii. Însă ştiu că va veni un timp al echilibrului emoţional, ca o reacţie de autoapărare a fiinţei. Este firesc să se întâmple aşa. Mergi cu bine şi să ai grijă de tine!
- La revedere! Şi tu să ai grijă de tine!
Ea a plecat cu ochii înlăcrimaţi. El a plecat uşor crispat, cu mişcări oarecum automate, de parcă destinul i le impunea.
Ploua sfidător şi cinic, nu era o ploaie din acelea care purifică fiinţa...

[Sofia Sincă]

Romantic la extrem, dar şi apatic.

O despărţire a două inimi care se doresc, pe fondul trist al unei ploi reci. Spaţiul despărţirii, strada rece şi umedă creează o sugestie ce se adresează sensibilităţii cititorului prin intermediul elementelor naturii.

Am citit cu deosebită plăcere, deşi textul lasă un sentiment de ''tristeţe cenuşie'', romanticule.

Sofy

[Gabriela Grădinariu]

            Vor uita dar sensul vietii lor va marca un declin. Frumoasa modelare de stare!

[GETA COLCERU]

   " Ce definitie dai tu uitarii?

.......Ploaia e rece...Sint ingrijorat pentru tine...n-as vrea sa racesti!

- Dar eu sint ingrijorata pentru tine,esti imbracat subtire....

-Cind eram impreuna ,aveam mult grija unul de altul.Era placut si reconfortant....Acum,grija aceasta este zadarnica...

Ploua peste pamant cu tristete cenusie......

.....Ea a plecat cu ochii inlacrimati.El a plecat usor crispat, cu miscari oarecum automate,de parca destinul i se impunea......."

 

 

[chindea maria elena]

Vidarea identităţii prin centrarea în afara eului! Fără balanţă în tine însuţi, iubirea se surpă în ea însăşi! Un semnal de alarmă asupra ataşamentelor!...Când te cauţi în afară... Drag, Gerra

[Vasilisia Lazăr]

Ea a plecat cu ochii înlăcrimaţi. El a plecat uşor crispat, cu mişcări oarecum automate...

Superb! Am plecat și eu de pe această pagină cu ochii înrourați...