De ce scriu

[Flora Mărgărit Stănescu]

Din câte mi-am dat seama, mulţi dintre cei pasionaţi de scris sunt modeşti. Mă îndoiesc că cineva se consideră mare scriitor, mare poet... acest calificativ il dă de regulă, posteritatea. Consider că noi aici nu facem decât să aşternem în aceste pagini, gânduri, sentimente, evenimente, trăiri ... dacă au sau nu valoare artistică - literară, nu noi hotărâm. Sunt persoane avizate care fac acest lucru cu profesionalism şi cu tact. Se vorbeşte despre nevoia de a scrie, pot spune doar că este reală. Personal scriu numai de plăcere. Dacă place şi altor persoane, foarte bine, dacă nu...asta este. Nevoia de a consemna anumite date, sentimente, evenimente, recunoştinţa faţă de natură, de divinitate, este reală şi mai mult decât atât, ea este atât de înălţătoare.
         În tinereţe mi-am dorit foarte mult să scriu o carte, am simţit că am multe de spus, de transmis. Faptul că această dorinţă s-a împlinit la bătrâneţe nu are nici o importanţă. Important este că s-a împlinit. Ce am avut eu de transmis, mesajul real nu iluzii, fabulaţii, am reuşit să transmit. De regulă nu dau sfaturi, dar acum aş risca acest lucru - Tinerii care simt nevoia să scrie, să nu lase să treacă timpul, să o facă atunci când simt asta. Eu am amânat prea mult redactarea textelor din caietele din tinerete, iar acum...pot să pară uşor deplasate, având în vedere vârsta mea. Nu mă consider nici un mare poet nici un scriitor, dar îmi place să cred că mesajul transmis prin ceea ce scriu, este unul bun, încurajator, optimist pentru cei ce traversează o perioadă poate mai grea, ca noi toți acum. Suntem un fel de mici cronicari ai vremii și ai vremurilor noastre. Lăsăm în urma noastră ceva mai bun şi mai frumos decât toate ştirile difuzate la tv şi presă, care sunt şocante, deprimante...mai mult sau mai puţin reale. Trăim într-o lume relativă, cu adevăruri spuse de forţă majoră, trunchiate sau deformate...o lume care a deviat mult de la normalitate. Informaţiile circulă libere şi ce este mai grav, ne verificate dacă sunt reale sau nu. Masele se intoxică cu tot felul de informaţii. Devin complet derutate, nu mai ştiu ce să creadă şi într-un final nu mai cred în nimic, ceea ce este foarte, grav.       Nimeni nu mai crede pe nimeni.
Adevăratele valori umane nu trebuiesc estompate de nimic, nici aruncate la coş. Doar puse în evidenţă vor sluji cu adevărat oamenilor de astăzi dar şi celor din viitor. Nu suntem destul de conştienţi de marea responsabilitate a fiecăruia dintre noi, pentru generaţiile viitoare. Fără acest suport al realelor valori, pe care să-şi construiască propria identitate, nu este de mirare că tinerii în special, dar nu numai ei, vor ajunge nişte rătăciţi ai planetei. Istoria a dovedit în repetate rânduri acest fapt regretabil şi din păcate...perpetuum.

[Mihaela Popa]

Doamnă, e al treilea text pe ziua de azi la proză, aveți alte trei la poezie, repet: se admite postarea unui singur text pe zi

[Chris]

Doamna Flora, in primul rand: Bun venit!

apoi va rog sa scoateti 2 texte, regula este 1 text pe zi, altfel suntem obligati sa le scoatem noi.

cu multumiri,