(Din memoria satului)

Pacea satului aproape că se-aşezase de-a binelea în făgaşul ei. Războiul, în frânturile lui aduse de pe front ori din zonele de acces spre locul înfruntării, ajungea încet-încet în arhiva nescrisă a memoriei. În Delenii de Sus, bărbaţii îşi îmblânzeau amintirea întâlnirii cu moartea, care cine ştie cum de i-a ocolit, iar femeile cele batjocorite de calmucii stepelor își potoleau spaimele, ascunzându-şi cât mai bine tainele. Doar câte una din aceste nefericite încă nu-şi putea păstra liniştea.

La poarta ogrăzii lui Ghiţă Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte biata Anica lui Donose:

- Frăsână, am să-ţi spun una care trebuie să rămână între noi. O ştii pe Anica lu' Donose?

- Cum să nu, ţaţă Saftă? Că doar trăim în acelaş' sat. N-are cumva un băiet de vreo cinci anişori?

- Aşa-i, Frasână, chiar de ea vorghesc. Şi anume despre plodu' ei vreau să-ţi zic ceva. Da' cu jurământ că ce ţi-oi grăi rămâne între noi.

- Așa să fie, taman cum zici mata, ţaţă Saftă. Şi, mă rog, ce vrei să-mi spui de plodu' Anicăi?

Şi Safta se uită în lungul uliţei, mai întâi la deal, apoi la vale, după care rosteşte aproape de urechea Frăsânei:

- Că băietu' acela nu-i făcut cu bărbatu-său…

- Vai de mine! Da cu cine, ţaţă hăi?... Că Anica-i femeie la locu' ei, cheie de biserică.

- Nici eu n-o ştiu altfel decât o ştii tu. Da' săraca o păţât o pacoste mare. Ştiu asta de la Aglaia lu' Ţugulea.

Şi uite-aşa Frăsâna a aflat de la Safta că atunci când s-a destrămat armata ruşilor, de n-a mai putut comenduirea ei să-i ţină în frâu pe fugari, nişte sălbatici de cazaci dintre cei care-au împânzit satele Moldovei au rămas peste noapte în casa lui Donose, căci nu era chip să te opui. Ziceau tălmacii lor, care o bolmojeau pe româneşte, că ei îs cu-ai noştri, c-au luptat împreună cot la cot şi că nici pe departe nu le trece prin gând să le necinstească nevestele.

Şi Safta lui Ghiţă Pâslă se grăbește să-i dea lămuriri Frăsânei, după cele știute de ea:

- Anicăi, cum-necum, i-o făcut mare poznă un sălbatic din aceia cu căciuli rotunde. Da' ce zic eu de unu', când ştiu bine că nici ceilalţi n-au fost mai omenoşi cu ea.

Şi de la Frăsâna a aflat taina asta jumătate din femeile satului. Destule dintre ele, când îl vedeau pe bietul băiat al Anicăi îl arătau din ochi şi-şi dădeau coate, şoşotind precum Ileana lu' Oajdea, către Maria lu' Iepure:

- Uite căzăcelu', tu Marie, ce frumos creşte! Numai de n-ar avea apucăturile lu' tată-său... Seca-i-ar sămânţa! Că ne-o spurcat neamu', hoardele pustiului…

- Şi Anica, săraca, are zile bune cu omu' ei? o întreabă Maria, curioasă, pe a lui Oajdea.

- Numai ea ştie. Da' are un bărbat tare de treabă. Pâinea lu' Dumnezău! Tace și-nghite. Creşte omu' progenitură străină în bătătura lui, ca şi cum îi făcut de el. Mai rar om ca aista!

***

Au trecut anii… Și plodul Mariei s-a făcut flăcău voinic, gata de chemat la cătănie. Chiar în vremea aceea se răspândeau zvonuri că va fi din nou război. Tânărul cel cu ochi negri și alungiți, privit adesea în sat cu o suspectă insistență, primi ordin de chemare la oaste, odată cu alți flăcăi de baia lui. Regimentul său a trebuit să răspundă militărește, adică fără tăgadă, la comanda „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”

Trecu mai mult de un an până când regimentul lui Donose ajunse în îndepărtata stepă calmucă. Văzu acolo, mirat, prizonieri – luați fie de-ai noștri, fie de nemți – care îi semănau la chip mai abitir decât camarazii săi de arme. Și soldatul român din Delenii Vasluiului începu să-și născocească întrebări, spre a găsi răspunsuri legate de taina ce îl învăluia. Taină care, pe semne, n-a apucat a o dezlega. Cei care îi semănau la chip îl vor fi împușcat în învăluirile de la Don, bătălia cea care a întors mersul războiului

O scrisoare trimisă de comenduirea Armatei la Deleni a dat de înțeles obștii că trupul  băiatului Mariei lui Donose, ostaș brav al Armatei Romne, a rămas în pământul celui care l-a zămislit în silnicie. Prilej ca, pe o uliță a satului, să se rostească vorbe precum acestea:

-Tu, Catincă, ai auzât de băiatu' Mariei lu' Donose?

- Am auzât, Leonoră!... Am auzât. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Păcat di el, că era tânăr! Cică l-au împușcat cei din neamul lu’ tată-său. Cum s-ar zice, osânda pentru păcatu’ părintelui a căzut în ispășirea progeniturii nevinovate. Păcat, zâc iar! Păcat di ținerețea lui!

Gheorghe Pârlea

Vizualizări: 126

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

O întâmplare atât de revoltătoare și tristă. Bine surprinsă "gura lumii", tendința de a judeca atunci când pe primul loc ar trebui să fie compasiunea, precum și dorința de a găsi sens în orice întâmplare. Vă apreciez mult pentru scrierile în care aduceți episoade din lumea satului de demult. O lume complexă pe care încă nu am înțeles-o pe deplin.

Îndatorat de timpul oferit și încântat de comentariu! Fac parte din această lume a satului, pe care, dincolo de serviciile aduse ca dascăl, am contemplat-o cu interes și prețuire. Satul de azi nu mai oferă povești de viață demne de arhivat, dar încă mai răzbat în prezentul nostru însăilări orale ale unor întâmplări de demult, care îndeamnă la reflecții asupra lor. O parte din ele a fost salvată de la uitare (sunt autorul a trei monografii socio-culturale a zonei rurale în care viețuiesc, a treia fiind în curs de tipărire).

Mulțumesc, sărut mâna!



Amanda Spulber a spus :

O întâmplare atât de revoltătoare și tristă. Bine surprinsă "gura lumii", tendința de a judeca atunci când pe primul loc ar trebui să fie compasiunea, precum și dorința de a găsi sens în orice întâmplare. Vă apreciez mult pentru scrierile în care aduceți episoade din lumea satului de demult. O lume complexă pe care încă nu am înțeles-o pe deplin.

satul de astazi aproape ca nu mai exista, nu mai zic sa ofere povesti de viata. si eu am avut partea mea de povesti, din pacate nu m-am invrednicit sa le consemnez. dar imi amintesc povestile despre strigoi, de exemplu, eu am crescut cu lumea strigoilor si a ielelelor. bunica mea mi-a spus: "daca iesi afara din casa si auzi o muzica frumoasa venind de sus, sa nu te uiti spre cer pentru ca orbesti, e nunta ielelelor". bineinteles ca nu am auzit niciodata o muzica venind de sus si nici nu m-a urmarit un cal cand mergeam noaptea pe strada, asa cum se mai vehicula o alta poveste, cum ca daca dupa caruta s-ar lua un cal aparut de nicunde in bezna noptii, ratacesti drumul si calul respectiv te poate duce la pierzanie intrucat este intruchiparea uni demon sau ceva de genul. si multe alte franturi de povesti.

 textul acesta desi foarte scurt, are o incarcatura istorica  si emotionala.

citit cu placere,

Trist, dar bine scris. Vă felicit pentru toată râvna de a mai ține aprinsă făclia satului românesc!

Așa este, Chris, satul, spiritual vorbind, aproape că a dispărut, excepând unele zone in care spiritul conservator a fost mai puternic. Cei care l-am cunoscut îl păstrăm în memorie cu o anume evlavie nostalgică.

Încântat și îndatorat pentru timpul acordat exercițiului meu!

Chris a spus :

satul de astazi aproape ca nu mai exista, nu mai zic sa ofere povesti de viata. si eu am avut partea mea de povesti, din pacate nu m-am invrednicit sa le consemnez. dar imi amintesc povestile despre strigoi, de exemplu, eu am crescut cu lumea strigoilor si a ielelelor. bunica mea mi-a spus: "daca iesi afara din casa si auzi o muzica frumoasa venind de sus, sa nu te uiti spre cer pentru ca orbesti, e nunta ielelelor". bineinteles ca nu am auzit niciodata o muzica venind de sus si nici nu m-a urmarit un cal cand mergeam noaptea pe strada, asa cum se mai vehicula o alta poveste, cum ca daca dupa caruta s-ar lua un cal aparut de nicunde in bezna noptii, ratacesti drumul si calul respectiv te poate duce la pierzanie intrucat este intruchiparea uni demon sau ceva de genul. si multe alte franturi de povesti.

 textul acesta desi foarte scurt, are o incarcatura istorica  si emotionala.

citit cu placere,

Vă mulțumesc, onorat mereu de atenția pe care o acordați exercițiilor mele! Cu îndatorare, săru' mâna!

Vasilisia Lazăr a spus :

Trist, dar bine scris. Vă felicit pentru toată râvna de a mai ține aprinsă făclia satului românesc!

Felicitări! O radiografie în oglindă a unei epoci redată cu măiestrie artistică. Gura lumii este cel mai bun judecător, n-o astupă nici pământul, cum se spune. Stăpâniţi foarte bine arta dialogului şi naraţiunii.

Sărut mâna, copleșit de aprecierea Dvs. deosebit de generoasă, Dna Elena Agiu-Neacșu. (Rețin doar cât cred eu că mi se cuvine.)

ELENA AGIU-NEACSU a spus :

Felicitări! O radiografie în oglindă a unei epoci redată cu măiestrie artistică. Gura lumii este cel mai bun judecător, n-o astupă nici pământul, cum se spune. Stăpâniţi foarte bine arta dialogului şi naraţiunii.

 O oglindă fidelă, dacă îmi este permis să spun așa, a satului din vremuri apuse... și, ce m-a impresionat mult a fost fidelitatea graiului, bine scoasă în evidență în acel dialog. Eu, fiind din sudul țării, unde vorbim cu totul altfel, realizați că l-am savurat cu multă plăcere... E prima dată când vă citesc, am lipsit mult, dar promit că, în funcție de timpul liber pe care îl am,  am să vă citesc. Îmi place tare mult stilul abordat de dumneavoastră.

...Deosebit de onorat, Dle Emil Dumitru! 

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media) 

CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media) 

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

***

Pentru acest an, au donat:

Gabriela Raucă - 1000 lei

Burtea Corina-Elena - 200 lei

important!

Activitatea Recentă

Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog Măsura vremii a lui Mihai Katin
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog Măsura vremii a lui Mihai Katin
cu 10 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin

Măsura vremii

  Ascultă cum fiece clipă îţi dă bineţeAtât de plăpândăEa te întreabă pe fugă,În licărul vieţii e…Vezi mai mult
cu 16 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a comentat în legătură cu videoclipul lui Grig Salvan
Prezentare grafică

FOREVER (Pentru totdeauna), by Grig Salvan

"Forever! Ce rezonanță are! Forever! Da... L-am simțit până în măduva oaselor. Și pentru…"
ieri
Lui Vasilisia Lazăr i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
ieri
Grig Salvan a postat un videoclip

FOREVER (Pentru totdeauna), by Grig Salvan

Instrumental romantic music on synthesizer, composed and performed by Grig SalvanPENTRU TOTDEAUNAhei! vino, toamnă să mă ieihei, de sub crengile de teisus pe...
ieri
Utilizatorului Grig Salvan îi place postarea pe blog bibelou pe sobă a lui bolache alexandru
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog bibelou pe sobă a utilizatorului bolache alexandru
"Poezia ca o ființă vie, ghidușă și sprințară ca o fetiță rătăcind prin orașul cotropit de toamnă și…"
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Of fato ce-mi faci tu mie.. a utilizatorului Dragoș
"O declarație de dragoste impetuoasă și furtunoasă, simplă și sinceră, cu mult entuziasm și mult…"
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De vorbă cu moartea a utilizatorului Grig Salvan
"Lisia, mulțumesc pentru lectură și cele câteva reflecții pe marginea micului meu text. Care…"
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De vorbă cu moartea a utilizatorului Grig Salvan
"Mulțumesc, Nicoleta Ramona, pentru vizită și pentru remarca asupra acelui vers…"
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De vorbă cu moartea a utilizatorului Grig Salvan
"D-le Titi Nechita, multumesc de lectură și comentariu. Așa e, fiecare dintre noi, uneori chiar de…"
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De vorbă cu moartea a utilizatorului Grig Salvan
"D-le Katin, mai întâi mulțumesc pentru trecere și apoi pentru comentariul din care am…"
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De vorbă cu moartea a utilizatorului Grig Salvan
"D-le Dacu, mulțumesc de lectură, de mărturisire și de invitație. Evident, micul text e o pură…"
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De vorbă cu moartea a utilizatorului Grig Salvan
"Mulțumesc, Ada, pentru empatie și reacția de suflet pură și sinceră."
ieri
Utilizatorului Grig Salvan îi place postarea pe blog Dac-aș ști... a lui Dacu
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Dac-aș ști... a utilizatorului Dacu
"Interesantă cugetare asupra vieții reflectată în perechea sortită. Dobândim…"
ieri
Utilizatorului Grig Salvan îi place postarea pe blog De tine, moarte... a lui Rădița Răpeanu
ieri
Costel Zăgan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Noapte criminală a utilizatorului Costel Zăgan
"Mulțumesc."
Vineri
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Deznădejde a utilizatorului C.Titi Nechita
"Versurile transmit o tulburătoare chemare la trezire și luciditate, surprinzând tensiunile…"
Joi

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2025   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor