megadrilacea

[nicolae vaduva]

poate că tot căutând prin amiezi

mi se vor întoarce imaginile înapoi,

ca un plug păgân,

răscolind

în carne,

în ţesuturi moi,

în căutarea hărţii pe care

sunt desenate erorile păsărilor...

vedeţi voi,

râma, prin pământ, poate pătrunde,

oarbă,

fără busola nimănui,

când douăzeci de inimi

îi arată drumul;

dar eu,

cu o mie de ochi,

rătăcesc pe  marginile frigului.

[Vasilisia Lazăr]

râma, prin pământ, poate pătrunde,

oarbă,

fără busola nimănui,

când douăzeci de inimi

îi arată drumul;

dar eu,

cu o mie de ochi,

rătăcesc pe  marginile frigului.

GHINION! :))

Dincolo de glumă, o poezie foarte frumoasă.

[Ion Lazăr da Coza]

Concis, expresiv...

Reverență!

da Coza

[Laura H.]

Foarte frumoase versuri! Felicitari!

[Sofia Sincă]

Haosul gândului, al sufletului în continuă căutare. De fapt toată viața ne căutăm... niciodată nu putem ajunge la capătul firului ce ne este întins. Haosul este o noțiune abstractă, dar noi îl simțim de multe ori.

Un poem serios, profund, filosofic, într-o atmosferă apăsătoare.

Am citit și am admirat,

Sofy