firimituri la masa zeilor

[Mariana Suciu]

cenzurat
zâmbetul a căzut 
în fiecare picur al hohotului de plâns
gustul iluziei
a-nchis drama
în călimara cu șiraguri de cuvinte
risipite
curg lacrimi albastre
evadate din apocalipsa inimilor rupte
imensitatea porților le-a zdrobit
culorile
s-au prelins în secvențe de lumină
firimituri la masa zeilor
(poate) inseparabile reflexii între două gânduri dezbrăcate de zbor
îmi închid pleoapele
ce dacă
mă condamnă să fiu ultima umbră
privindu-mă-n ochi
cobor brațele și descifrez resemnarea așteptând să-mi înjunghie noaptea
în ritualul fâșiilor de viață
am să strig totuși amintirea
alergând într-un poem
cu tălpile goale
mă voi regăsi
într-o rază de soare

[Ion Lazăr da Coza]

Eu zic totuși că Mariana e încă în căutarea stilului propriu.

Oare noi, la început, n-am semănat cu Alecsandri, Eminescu, Blaga, Bacovia etc?

În poezie, se consideră plagiat doar dacă un vers de cel puțin cinci cuvinte e absolut identic cu altul! Asta e partea tehnică, însă intervine pastișa, maniera, atmosfera, clona (infidelă grafic) a mesajului. E greu de stabilit o graniță fermă!

Referitor la această poezie, o oarecare atmosferă din poezia Ginei Zaharia e întâlnită în vreo trei versuri. Puțin.

Eu ți-am citit cu plăcere poezia.

da Coza

[gina zaharia]

La una dintre poeziile postate aici – infinitul de verde, Marian Suciu răspunde:

Doamna Sofia, comentariul d-voastră m-a lăsat fără cuvinte. Vă mulțumesc din suflet. Progresul meu se datorează în mare parte și d-voastră. 

Să ne bucurăm, așadar, că aici, pe site-ul Însemne Culturale, poezia face progrese. Într-adevăr, firimiturile acelea le-am zărit și eu, însă, așa cum a precizat Sofy, la masa îngerilor… Acum, dacă tot a venit vorba,  și poezia fereastra dinspre răsărit (8 aprilie) are o parte din denumirea volumului Fereastra de la Răsăritul Cuvântului, scris de Vasilica Ilie.  Posibil ca stările poeților se întrepătrund, Dumnezeu știe ce fenomene se petrec în sufletul lor! Toate bune!

[Vasilisia Lazăr]

Ce să zic... Eu nu văd similitudini afară de titlu care nici acesta nu e sută la sută cu versul folosit de Gina. Eu nu împărtășesc această acuză, poate a rămas ceva în minte, nu știu... Să vedem și părerea Ginei, dar, repet, eu nu văd similitudini și nici programul de depistat plagiatul nu a văzut (nici măcar 0,1 %).

[Mariana Suciu]

 Doamna Sofia cu tot respectul față de o persoană de calitatea d-voastră, o să vă spun că de data aceasta v-ați înșelat amarnic și a-ți aruncat asupra unui om ( care chiar dacă nu este pe scara socială atât de sus ca și alții, a fost toată viața un om cinstit), o vină nemeritată și o pată pe care nu o să poată să o șteargă nimeni vreodată. Și m-ați jignit atât de profund că nici măcar nu îmi mai găsesc cuvintele. Chiar dacă pe acest site publică poeți de talia d-nei Gina Zaharia nu înseamnă că toți ceilalți care nu au un renume sau care nu au publicat , nu au decența și mândria unui om corect. Chiar dacă cuvântul meu în fața cuvântului d-voastră nu o să fie luat în seamă de nimeni, vă pot spune cu mâna pe inimă și în fața lui D-zeu că nici măcar nu am citit versurile d-nei Gina Zaharia la care faceți d-voastră referire. Și nu o să le citesc nici măcar acum. Nu caut nici să mă fac cunoscută, nici să public, am vrut doar să îmi scriu gândurile într-un loc unde nu o să fiu judecată pentru ceea ce simt. Nu vreau să mă justific în fața nimănui pentru că nu am pentru ce. Pot doar să spun atât: așa să îmi ajute Dumnezeu!
  Vă mulțumesc tuturor.

 Pentru că tot am fost umilită așa cum nu am fost în toată viața mea, o să mă mai umilesc și eu și o să va spun că mi-ați luat nemeritat una din puținele bucurii pe care le-am avut în viață...

[Sofia Sincă]

Poezia este frumoasă, Mariana. Dar am oarece reţineri în a o complimenta deoarece seamănă foarte tare cu poemele Ginei Zaharia, şi anume cu cele din Reveria albastră. Eu nu zic că ai copiat-o pentru că am verificat, dar ai pastişat. Cam în felul următor: cărţile se fac după cărţi, poeziile după poezii. Cunosc foarte bine stilul Ginei, o urmăresc de câţiva ani, mai precis de când a scris primul vers alb. Firmituri la masa îngerilor, firimituri la masa zeilor - sunt ale ei, pe aici pe aproape de noi, precum şi alte elemente care se găsesc la tine în poezie.

Eu nu zic că ai greşit foarte tare, socotindu-te un învăţăcel al unei poete cu nume, dar în acest fel nu-ţi creezi stil. Tu încă mai cauţi, ai putere şi talent, dar nu căuta muză în poeziile altora.

Este părerea mea şi îmi asum ceea ce spun.

Sofy

[LUMINITA SCOTNOTIS]

culorile
s-au prelins în secvențe de lumină
firimituri la masa zeilor ...Frumos Mariana, mi/a placut poemul tau!

[Mariana Suciu]

Vă mulțumesc pentru lectură și comentariu d-na Iris Marinov.
Cu drag, Mariana