Darurile lui Luca

[Irina Lucia Mihalca]

Darurile lui Luca 

            “Şi s-au deschis ochii lor 
             şi L-au cunoscut şi El S-a făcut nevăzut de ei. 
             Şi au zis unul către altul: 
             „Oare, nu ardea în noi inima noastră, 
             când ne vorbea pe cale şi când ne tâlcuia Scripturile?“ (Lc. 24,13-32). 
                                    „Numai Luca este cu mine“ ~ Apostolul Pavel 

Un doctor preaiubit, o binecuvântare, 
un gânditor şi iscusit pictor, 
vorbitor de greacă, 
cu păr sârmos, cu faţa albă şi barbă puțină, 
necăsătorit, fără copii, 
o viaţă a servit Domnului, 
unul din cei “Şaptezeci de ucenici”, 
ajutor de nădejde al Apostolului Neamurilor. 

Dincolo de toate astea, în trecere, 
ne-a lăsat o evanghelie, o carte - “Faptele Apostolilor” - 
și primele icoane, albite de-atingeri, 
pictate în ceară şi-apoi în culori 
ale “Arătătoarei drumului” şi-ale sfinţilor, 
dar cea mai de preţ comoară a fost desăvărşirea, 
o ardere a inimii, 
acea vibraţe a undei în armonie, 
o nouă înţelegere asupra vieţii, 
pentru că, în esenţă, 
orice creştere este sporirea dragostei. 

Prin el, sub cerul vast, continuă să înflorească 
seminţele iubirii sădite-n fiecare, 
în spaţiul sacru-al inimii. 
Prin el, răsfoim în lumina emoţiei, 
pagină cu pagină, 
dincolo de vis, cele mai frumoase pilde. 

Prin el, evanghelistul Luca! 

[Irina Lucia Mihalca]

Multumesc, Angelina.

Cu drag!

[Nădejde Angelina]

Preţuire!

[Irina Lucia Mihalca]

Multumesc, Sory.

Cu pretuire!

[Irina Lucia Mihalca]

Multumesc, da Coza.

Cu respect!

[Irina Lucia Mihalca]

Multumesc, Mihaela. 

Cu respect!

[Sofia Sincă]

O lecţie atractivă de religie.

Am citit cu plăcere, Sofy!

[Ion Lazăr da Coza]

Emoția e redată prea prozaic.

da Coza

[Mihaela Roxana Boboc]

Apreciez subiectul, cunoscând biografia celui care se spune că a pictat prima icoană a Maicii Domnului, dar nu văd poezia. Ar putea fi o documentare frumoasă, o istorisire reală...