Haiku-uri (de Ion Lazăr da Coza)

[Vasilisia Lazăr]

Apune luna 

Brumă pe crizanteme –

Paşii ei pleacă  

***

Zări nesfârşite –

Peste roza brumată

Cocorii toamnei    

***

Drum pierdut în vad

Urme de lupi pe omăt –

Calul nechează       

[gabriel cristea]

Esențe da Coza...

[Vasilisia Lazăr]

Vă mulțumesc, domnule Dinca! Păcat că nu l-ați cunoscut. Ion Lazăr da Coza, în afară de cele peste 700 de pagini de proză veritabilă (el a fost mai întâi de toate prozator!) pe care le puteți citi aici http://insemneculturale.ning.com/page/biblioteca-noastr, o să găsiți și o parte dintre poezii, printre ele, multe haiku-uri și tanka.

 http://insemneculturale.ning.com/profiles/blog/list?user=2cakfpv3gk0me

[Chris]

foarte frumoase! :((

[Dinca Valerian]

@ Vasilisia Lazăr (da Coza) Nu l-am cunoscut pe domnul Da Coza , dar incercand sa deprind tainele haiku-ului, il descopar ca pe un om sensibil si atins de inteligenta scrisului. Dumnezeu sa-i odihneasca trupul, sufletul si mintea.

[Vasilisia Lazăr]

Mulțumesc, Sofia! Eu încă nu pot admite. 

[Vasilisia Lazăr]

Sigur te-a auzit, Valeria. 

[Valeria Merca]

Adevărate bijuterii! Analizând primul haiku:

„Apune luna 

Brumă pe crizanteme –

Paşii ei pleacă ”

Alăturarea  de imagini care par să nu aibă nimic în comun. Cele două imagini/ părți, marcate prin cezură fac parte din universuri diferite. Tâlcul trebuie deslușit de către cititorul care inițial pare frapat de situație. Tâlcul se află acolo, încifrat,  dar e nevoie de contemplare pentru a-l pătrunde. Abia când ne dăm seama ce simbolizează fiecare imagine (trecerea implacabilă a timpului asociată cu pașii care pleacă) avem acces la un numitor comun al lor și putem recompune secvența/ sclipirea din mintea autorului.

(M-o fi auzit dragul da Coza?)

Prețuire mereu!

[Sofia Sincă]

Formule vibrate și candide. Mi se pare teribil de nostalgic totul... Poate și faptul că trebuie să admitem că Ion nu mai e.

Mereu în admirație,

Sofi