Dezghețurile focului

[chindea maria elena]

 

cândva nopțile mă începeau direct iubite

fără false pudori puteam mărturisi în șoaptă

survolez iubirea ca și cum aș vorbi despre lume cu mine

prin tine trec fără să cioplesc gării așteptare de nici o culoare

și violenței de-a mă primi în genunchi nici o smerenie falsă

sunt eu mestecată în colți de venin cu blândețe

dragostea ce mă trimite să-ți poți spune într-un fel anume

când dureros îți cântă vântul în strune

și tu alegi să mergi pe un arc întins de necunoscut

fără să dai drumul săgeții

 

mă numesc maria și port în coapse bărbați ce mi-au uitat numele

dar simt încă arsura cerului din mine

pe-atunci pictam pielii voastre răsăritul fiecărei atingeri

ca pe-un început de rai

și făceam respirații gură la gură extaticei morți

 

cândva aprindeam entuziaști un foc de tabără din sentimente

la temperatura dormitorului

poșam dorințe sub piele

dinamitam visele care nu îmbrăcau zborul perfect

și ieșeau nepieptănate în ger

 

rareori mi-aminteam trupul de împărtășanie

lăsat ca o piele de șarpe

în altar

 

pe inima mea dumnezeu scria un răvaș de iubire

cu stele căzătoare

și eu topeam întreaga lume în pântec

 

cândva iubiții mei învățau să înoate prin lume cu un fulger în gură

 

[chindea maria elena]

Mulțumesc de apreciere d-le Culiță!

[chindea maria elena]

Mulțumesc de prezență și semn d-le Grădinaru!

[chindea maria elena]

Mulțumesc de apreciere și semnul lăsat, Gabriel!

[chindea maria elena]

Mulțumesc pentru apreciere și semn d-le Burdușa!

[chindea maria elena]

Mulțumesc de citire și semn, Amanda!

[chindea maria elena]

Mulțumesc de empatie Mihaela! Grație!

[chindea maria elena]

Chris, mă bucur că ai rezonat cu poemul meu! Cu drag!

[chindea maria elena]

Ce să zic Monica? M-a „provocat” o tendință a poeților de a cânta iubirea drept care am pus pe hârtie propria versiune. De obicei fac doar prochiuri filozofice asupra vieții, pictez viziuni asupra evoluției spirituale - rareori personalizez, chiar de mă exprim ca purtător de cuvânt, la persoana întâi! Și, precum am mai spus-o, sunt un om puternic și mă manifest ca atare în toate aspectele vieții!... Mă bucur că ți-a plăcut! Mulțumesc!

[chindea maria elena]

Știi Dane, întotdeauna am fost acuzată și-n viață și-n poezie că vreau să epatez, că nu mă manifest „firesc”, deși eu întotdeauna am fost autentică conform datelor și individualității mele!  Oamenii pun tipare și se așteaptă să te manifești conform propriilor clișee, deși în natură focul nu-i apă, nici aer nici pământ! Deci cum îi cu „naturalul” și „firescul” cela clamat obsedant? Având elementele focului - nu-i firesc și arderile mele să aibă vâlvătăile cele mai mari?! Sunt autentică manifestând ceea ce sunt - nu ceea ce cred alții despre mine, cu tot dragul și înțelegerea  față de oameni și omenire! Mulțumesc de punctările juste. Apreciez scanările tale, Dane!

[chindea maria elena]

Tu știi Lisia că orice poet vorbește în numele tuturor, pentru a scoate în evidență una sau alta dintre atributele omului sau omeniri! Așa că sunteți/ suntem cu toatele Maria!

Reverență!