Trăind în Turnul Babel...

[Camelia Ardelean]

Trăind în Turnul Babel ca un sclav

Al dogmelor de mulţi revendicate,

Mi-am procurat, mai nou, autoclav,

Să-mi epurez mormanul de păcate.

 

Şi butonând robotul clandestin,

Ce execută fără să clipească,

M-am înălţat în ochii-mi de creştin

Care-şi dezbracă mantia lumească.

 

Am savurat o linişte-n delir,

Înveşmântată-n togă de lumină,

M-am agăţat de cer mai abitir,

Să-mi stimulez un dram de dopamină,

 

Dar un ceasornic vechi şi vinovat

Mi-a zgâlţâit azurul fără milă;

Eram, nu printre îngeri, ci în pat,

Din desfătări păstrasem o promilă...

[Camelia Ardelean]

Dragă Ana, neologismele conţinute în textul de faţă (probabil te referi la "autoclav", "promilă" şi "dopamină") sunt termeni de specialitate care au făcut parte, pe "vremuri", mai mulţi ani, din limbajul meu uzual! Îmi place să mă inspir din ceea ce trăiesc, din ceea ce se întâmplă în jurul meu, chiar şi dintr-o discuţie cu prietenii, din lecturi, dintr-o emisiune de TV etc., adică din viaţă! Din acest motiv, se întâmplă că poeziile mele conţin uneori termeni care nu sunt utilizaţi de toată lumea, ci se folosesc în anumite anturaje! Dacă alegi să scrii doar cu termeni obişnuiţi, pe înţelesul tuturor, la un moment dat, s-ar putea să devină plictisitor! În plus, îmi plac provocările şi cred că trebuie să dăm şi altor cuvinte (neologismelor, în acest caz) şansa să se manifeste! Limba a evoluat foarte mult în ultimii ani, ar fi păcat să nu ne folosim de acest lucru şi în poezie, măcar din când în când! La poeziile cu tentă zeflemist-meditativă, cum e aceasta, chiar mi se pare că "dau" foarte bine astfel de cuvinte "rare" (e doar părerea mea, desigur, poate să nu coincidă cu a altora); ele nu s-ar potrivi, însă, la o poezie de dragoste, de exemplu, sau la una despre părinţi, bunici, ţară etc.! Nu e un stil persistent (acest tip de scriitură), vizavi de persoana mea, ci fluctuant, în funcţie de situaţie/inspiraţia de moment! Cum bine ai spus, e un "experiment"! (O să) mai am astfel de experimente, după cum se prezintă muza! :-) Cred că, la fel ca la orice, şi aici e chestiune de obişnuinţă (a cititorului)! Am citit poezii cu termeni de mi-a stat mintea-n loc şi totuşi au (avut) şi acestea cititorii lor! Dar stai liniştită, nu există pericolul să persist în acest stil, nu e ceea ce mă caracterizează/defineşte, de fapt, cum nu e nici versul liber, deşi l-am încercat şi pe acela! :-) Îţi mulţumesc mult de prezenţă şi opinie! Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Domnule da Coza, din punctul meu de vedere, acest text nu conţine niciun cuvânt rar! Dar şi dacă ar fi fost aşa, eu aveam impresia că vă plac termenii mai neobişnuiţi! :-) În ce priveşte "promila", eu cred că e un "pui" de figură de stil pe-acolo, fiindcă desfătările nu pot fi măsurate, nici măcar în promile! :-) Mulţumesc de popas şi opinie! Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Doamna Sofy, mă bucur că textul meu a ajuns la sufletul dvs.! Mulţumesc mult de popas şi aprecieri! Cu drag,

[Valeria Merca]

Aceleași recomandări, aceeași reținere și din partea mea, Camelia. Tu decizi dacă alegi să mai schimbi câte ceva la scrisul tău. 

Dar am citit cu interes și plăcere, (comme d' habitude) :)

drag,

[Vasilisia Lazăr]

Dacă ai putea renunța la cuvintele acestea foarte rare, ar fi mi minunat. Talentul și ideile nu lipsesc.

Drag,

[Ion Lazăr da Coza]

O... promilă!

Poezia nu se face din cuvinte rare, ci din metafore rare! ©

da Coza

[Sofia Sincă]

Frumos, interesant. Desigur, cu nelipsitele cuvinte, expresii ce epatează. Meditație, confesiune lirică pe tema cunoașterii de sine.

Am citit cu multă plăcere,

Sofi