incongnito

[gina zaharia]

 

era forfotă mare

se deschisese standul cu erori magnetice

am ales tabloul cu vioara spartă puteai pătrunde prin orice latură

de acolo mergeai incognito

până spre deșert 

am găsit aproape toate scrisorile timpului tău

erau la colțul unei amiezi

alt(cineva) trecuse peste ele cu tocuri de douăzeci

am aflat că mi-e frig abia când orașul se descălța

pentru noapte

 

luna s-a rostogolit de câteva ori

am prins-o

în sân avea replici arhivate

mai deunăzi curgea printre boabe de cuarț

acum respiră la unison

un sol trece prin noi cu două versuri sub braț

tu ești mai bogat cu o silabă

 

[gina zaharia]

Rodica, scrisorile timpului sunt ghidul care te duce spre locul unde a fost îngropată comoara. Nu totdeauna se întâmplă s-o și afli. Vor fi descoperit-o alții înaintea ta, însă misterul e acolo, miroase a praf de cer...

Mulțumesc!

[lecu rodica]

Da,aflam ca ni se face frig abia cind raminem orbi de imbratisarile celor din jur si febra de luna ne descinta umerii si gura si ne face jumatate foc ,jumatate roua...

Deosebit de frumos!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Lisia! Dacă spui tu...:))

[Vasilisia Lazăr]

Și eu sunt mai bogată cu o poezie.

Drag,

[gina zaharia]

Mulțumesc, Augusta! Între timp am trecut incognito:)

[Chris]

Trebuie să simţi neapărat! Am citit cu multă, multă plăcere :)

[gina zaharia]

Mulțumesc, Gabi! Acestea s-au îndepărtat, au tras perdeaua pentru altele mai noi:)

Drag,

[gina zaharia]

Gata, da Coza, am cules fragii:) În dimineața asta am văzut altceva:) Ce bine e să ai prieteni! Mulțumesc!

[gina zaharia]

George, Mulțumesc pentru comentariu! Pare a fi scris pe nerăsuflate.:)  Și prețuirea mea,

[gina zaharia]

Angi, ce analiză complexă! Mulțumesc pentru timpul acordat poeziei mele!