follow the track of the 75 wolves*
scrie pe fularul meu
și nu sunt singur pe urmele lor
pe scaunul din fața mea e un domn
cu o pălărie mare, neagră,
cât umbra nucului
privirea lui, mai rece decât umbra
ajunge până la capătul lumii
pare că ziua plecării
nu mai e demult o taină pentru el
cu noi în compartiment
mai e o fată
doarme
cu capul lipit de geam
văd cum din tâmpla ei
se varsă zorile
ce frumos visează
încep să fredonez în gând:
„printre nori, printre nori, printre nori
alergam împreună,
printre nori…
ce loc ciudat să ne întâlnim”
mă aude,
cred că mă și vede
cum dorm pe genunchii ei
într-un tren ce merge
din vis în vis
___________________
* = mergi pe urma celor 75 de lupi
Adaugă un comentariu
Mulțumesc pentru călătorie :)!
Nikol,
mulțumesc de popas.
Mă bucur să aud că și ție îți plac călătoriile cu trenul, erau zile în care obișnuiam să vin în gară cu o sticlă de apă și un sendviș și să mă uit la oamenii care se perindau prin gară. Oameni care se despărțeau, oameni care se așteptau unii pe alții și se regăseau. Un univers de emoții din care reușeam să captez doar atât cât înțelegeam sau cât îmi părea că înțeleg. Dă-mi voie să-ți ofer un clip cu o minunată călătorie cu trenul. Vizionare plăcută, dragă Nikol.
Trenul acela ce pare să fi luat urma lupilor întrețese felii de viață ca într-un patchwork, "din vis în vis". Ori poate că trenul e tocmai viața, cu apăsări, precum răceala din privirea domnului cu pălărie şi răsfăț, precum chipul fetei din care se varsă zorile. Pentru că mi-a plăcut dintotdeauna să îmi imaginez povestea din spatele unor chipuri care se intersectează aleator într-un aeroport sau tren, m-am simțit în trenul tău, călător spre acasă :).
Mulțumesc tuturor pentru aprecieri!
https://www.youtube.com/watch?v=7PRZhaBW4rc
Audiție plăcută vă doresc!
doamna Mihaela,
văzusem și eu articolul cu pricina mai demult. Da, foarte interesant. Cât despre veridicitatea lui, când l-am citit, mi-am dorit foarte mult ca cei care-l contestă să se înșele amarnic. Mă bucur că v-a plăcut poezzia, vă mulțumesc mult!
Cu drag,
Paul
Ai făcut o analogie interesantă între haită și tren. Am găsit pe net un articol și-o poză;
https://m.facebook.com/1409065829362586/photos/a.1409739865961849.1...
Din comentarii, ulterior, am înțeles că informația prezentată nu-i corectă, dar pentru asemănarea dată de tine e ok.
M-au încântat descrierile călătorilor!
doamna Sofia,
am făcut corecturile necesare. Vă mulțumesc de atenționare și sper ca astfel poezia să se bucure de coerență.
Vă mai aștept cu drag,
Paul
doamnă Agafia,
mă bucur că și imaginarul dumneavoastră a văzut tabloul, am văzut imaginea pictându-se în fața mea în timp ce trenul mergea spre Timișoara.
Cu mulțumiri,
Paul
doamna Valeria,
chipul domnului îmi amintea de Leonard Cohen, și avea o pălărie tare asemănătoare cu cea a lui Grigore Leșe. Da, fata era foarte frumoasă, poate chiar mai frumoasă decât Ana lui Ioan Bocșa.
M-am bucurat iar de popasul dumneavoastră,
cu mare drag,
Paul
Domnule da Coza,
vă mai aștept cu drag în tren,
Paul
Frumos tren!
da Coza
Mi-a plăcut modul în care ai evidenţiat portetele personajelor: domnul cu pălărie neagră şi fata din tâmpla căreia ''se varsă zorile''. Bănuiesc - povestea e una tristă, cu un final/mesaj fericit: observ că visezi frumos, Paul!
cu drag,
văd cum din tâmpla ei
se varsă zorile" O imagine sugestiva, picturala.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE