Dați-mi numele ei

[Dolha Paul-Alexandru]

voi

care știți inima omului

voi

care ne priviți din văzduh

cu ochi buni

voi

care n-aveți altă odihnă

afară de dragoste

vouă vă cer

așa cum firul de iarbă

cere ploaie

și cântecul greierului

cere stele

dați-mi numele ei

să-l pot rosti

atunci când inima mea

va cere un nume

[Dolha Paul-Alexandru]

Mihaela,

eram la o conferință și îl întrebase prin bilet o fată pe părintele Nicholas Sackarov : eu m-am născut cu privirea crucișă, cine mă va iubi așa? de ce mi-a făcut Dumnezeu asta? și părintele i-a răspuns: un aparent blestem poate fi o binecuvântare, și Dumnezeu te-a făcut perfect capabilă să iubești, ceea ce e mai important decât să fii iubită :)

Sofia, mulțumesc tare mult. Mă bucur că v-a plăcut.

Gina, te îmbrățișez!

Valeria,

voi striga într-o zi numele ei în sala ecourilor din Salina Turda

domnule da Coza,

foarte mulțumesc!

[Ion Lazăr da Coza]

Simplu, dar de efect.

da Coza

[Valeria Merca]

Numele ei... numele ei! :)  Cel mai frumos nume, cel mai ales, cel predestinat, cel mai cel! :)

Încântător versul tău!

Admirație, Paul!

[Mihaela Suciu]

Inima nu-ți cere ,,nimică" atunci când ştie doar să dăruiască şi de aceea tot ce facem cu/din inimă iese bine, aşa că, dragă Paul stai liniştit! :))

[gina zaharia]

Poezie!

[Sofia Sincă]

Numele ei?... Poate fi oricare: liniște, primăvară, floare, ploaie... sau pur și simplu poezie.

Îmi place mult poemul!

Sofi

[Mihaela Suciu]

No, nu ştiu!