Un gând hoinar

[Blăjan Ovidiu]

Ca un hoinar iau urma unui vers

Iar şoapta mă avântă în visare

De câte ori la ceea ce n-a mers

Nu am găsit refuzul la chemare.

 

Văd fără conţinut un ideal

Cum n-am tot timpul dedicat, îmi pare,

Ca din puţinul dintre val şi val

Să mai salvez o lacrimă din mare.

 

Un gând hoinar îmi predică să fur

Şi cu, şi fără voia mea minutul

În care să-ndrăznesc fără cusur

Pentru moment,  să definesc sărutul.

 

Ce poate fi? Poate un farmec sfânt,

Încremenind nostalgice relaţii

Cu precădere tainic pe pământ

Spre definirea multor generaţii.

[Chris]

Să mai salvez o lacrimă din mare. - mi-a placut in mod deosebit

citit cu placere,

[Valeria Merca]

Bine alcătuită din punctul de vedere al elementelor de versificație. Destul de cumințică poezia. 

Am citit cu plăcere.

[Blăjan Ovidiu]

Da, mai mult este o piesă scurtă, de moment, ce nu ridică pretenţii. Sărutul este pentru toată lumea, şi e firesc să fie! Mulţumesc pentru apreciere!

[Sofia Sincă]

Un gând hoinar plin de optimism. Ce frumos!

Printre metafore și rime plăcute ai creat o lume nostalgică, dar presărată cu puterea bucuriei sărutului. Ceva ce unește omenirea.

Aș avea un  mic amendament: ca să fur - nu e poetic. Se poate pune, să mai fur sau altfel.

Am citit cu deosebită plăcere,

Sofi