Te știu

[Mick Lorem]

Te știu de ieri,

Te știu de-o veșnicie,

Te știu în flăcări și dureri,

Privind completă și pustie.

Te știu mai mult de-o clipă,

Te știu nisip de ceas,

Te știu speranță ce-nfiripă

Lumina mea c-un singur pas.

...

Te știu cu zâmbet îmbrăcată,

Te știu ascunsă-n florile de nea,

Te știu atât de limpede în picături de ceață

Și-n mâna lunii-vis de catifea.

Te știu pierdută pe sub soare,

Te știu ca foc aprins în nori

Te știu un gând ce-mi picură în mare

De la apus și până-n zori.

...

Te știu mai mult decât mi-ar cere visul,

Te știu când cerul fuge cenușiu,

Te știu și-atunci când se termină scrisul,

Te știu, te știu, te știu...

Mick Lorem (Vreau...să fii...mai mult #11#)

[gabriel cristea]

Frumos! Apreciere!

[Valeria Merca]

Despre rimă, v-am spus în ideea în care în celelalte strofe ați păstrat o rimă! E clar că versul acela trebuie schimbat. Acum văd că e schimbat! 

[Mick Lorem]

Oooops, strofa a III-a, versul 3, merită bătaie. Rima? Mmmm.. mă rog, nu-i nimic ideal. Merci ^_^

[Valeria Merca]

Mi-a plăcut mult ultima strofă. Și a doua. La a treia strofă, versul 3 vi se pare că sună bine?  „Te știu atât limpede în picături de ceață”. Dar rimele din această strofă? Textul promite! Vă dau like, mai ales pentru strofa finală! :)

[Chris]

sa intelegem ca este un text la "prima inspiratie/simtire"sa-i spun asa.

 vom urmari evolutia...

[Mick Lorem]

Exact! Baza ”strânsurii” date de cuvinte e din clasele primare, mi-a trebuit un deceniu ca să mă întorc la ea pentru a-i oferi un pic de culoare.  Nu vă supărați. Merci ^_^

[Sofia Sincă]

Eu cred că-ți place simplitatea, dar de o asemenea modalitate devine supărătoare. Aici e un text de clasa a V-a.

Poți fi mai profund, mai matur, cu un vocabular mai bogat, mai variat și idei mai moderniste, postmoderniste. Apoi dacă dorești să scrii poezie clasică va trebui să respecți prozodia. Adică e vorba despre ritm și rimă, cel puțin, chiar și în simplitatea compozițională.

Sofi

[Mihaela Popa]

melancolic, romantic, analizator