Figuri de stil

 

               Un text literar, fie proză ori poezie, nu-i o relatare frustă a unei realităţi, nu-i un proces-verbal încheiat de poliţistul de la circulaţie, nu-i un referat tehnic prezentat de un inginer, nu-i – Doamne fereşte! – un bilet de ieşire din spital întocmit de medic, nu-i nici lista cu rufe duse la spălat… Un text literar e o formă de creaţie artistică în care se redau în mod plastic idei, sentimente, imagini, fapte din realitate sau din imaginar cu ajutorul cuvântului. Pentru realizarea unui mesaj artistic cât mai expresiv, folosind un limbaj concentrat, dar şi diversificat, original, însă nu teribilist, vă punem la îndemână (pe principiul că „repetiția e mama învățăturii”, dar și a faptului că „atât cât trăiesc, învăț!”) acest modest îndrumar cu figuri de stil:

Metafora - (lat. metaphora = după/peste) Procedeu artistic, element de bază al exprimării poeticii, dacă nu cumva poezia însăşi, prin care se trece de la sensul propriu al cuvântului sau al unei expresii, la un alt sens, pe care cuvântul sau expresia îl dobândește numai prin analogie, prin comparație. În comparația iniţială, care stă la baza metaforei, termenul cu sens impropriu, figurat, îl substituie pe cel cu sens propriu, de unde rezultă că într-o expresie morfologică există un înțeles ușor de intuit și altul mai greu de intuit, sugerat. „Sihleanu liră de argint, Donici cuib de înţelepciune”, „floarea cetății”;

Epitetul - (gr. epitheton = cuvânt adăugat) „Partea de vorbire sau de frază care determină, în lucrările sau acţiunile exprimate, printr-un substantiv sau verb, însuşirile lor estetice, adică acelea care pun în lumină felul cum le vede sau cum le simte scriitorul şi care au un răsunet în sensibilitatea şi fantezia cititorului” (Tudor Vianu). Epitetul numeşte însuşiri deosebite, aparte. Este figura de stil care consta în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scoţând în evidenţă trăsăturile lucrurilor, fiinţelor sau acţiunilor care l-au impresionat pe scriitor.

Epitetele pot fi explicative, epitete metaforă, sincretice, complexe, imagini, apreciative, antitetice, evocative, ornante. Frumusețea epitetelor este dată de asocierea deosebită, inedită a cuvintelor.

După numărul de termeni pot fi:

- simple: „De pe lacuri apa sură”, „pasăre cernită”, „răutate drăcească”, „turbare furtunoasă”;

- duble: „somnoros şi lin se bate”, „Laptele amar şi agurind”, „Noapte de safir şi lut”;

- triple: „întinderea pustie, fără urme, fără drum”.

După ceea ce exprimă, epitetele pot fi:

- cromatice: „codri de aramă”, „pădurii de argint”;

- cu rol personificator: „Precum așteapta zimbrul de lupi înconjurat/ Să-i zvârle cu-a lui coarne pe câmpul spăimântat”;

 

Comparaţia - (lat. comparatio = asemănare, stabilire) Procedeu artistic care constă în alăturarea a doi termeni (obiecte, persoane, idei, fenomene, acţiuni etc.) cu însuşiri comune, urmărindu-se anumitor caracteristici ale primului termen (de comparat), prin intermediul celui de-al doilea (cu care se compară). Ca figura de stil, comparația poate fi exprimată numai printr-un substantiv, însoțit de atribute și complemente. Gramatical, comparaţia se exprima frecvent printr-un complement circumstanțial de mod. „Mustăcioara lui,/ Spicul grâului”.

Este figura de stil cu ajutorul căreia se exprima un raport de asemănare între doua obiecte, dintre care unul serveşte să evoce pe celălalt. Orice comparaţie are doi termeni: termenul care se compară, numit subiectul comparaţiei şi termenul cu care se compară. Gramatical, comparaţia se exprimă frecvent printr-un complement circumstanţial de mod. Ex: Comparaţia se poate stabili între doi termeni concreţi: „Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi” (Iarna, de Vasile Alecsandri);

 

Personificarea - (prozopopeea) (fr. personnifier) Procedeu literar prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, obiectelor, elementelor din natură, sau ideilor abstracte însuşirile omeneşti de a vorbi, de a gândi, de a avea sentimente, de a acționa ca oamenii, într-un cuvânt, de a face din ele persoane. A înzestra cu însuşiri omeneşti;

 

Antiteza - (gr. antithesis = opozitie) Figura de stil care constă în alăturarea a doi termeni (personaje, situații, fenomene, idei etc.), de obicei, punându-se reciproc în lumină, urmărindu-se să se reliefeze mai pregnant opoziția dintre aceștia. „Cât de nouă-i suferinţa veche”, „– Tu eşti Mircea? – Da-mpărate! – Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.” Sultanul este infatuat, impulsiv, trufaș, Mircea este modest;

 

Alegoria - (lat. allegoria = vorbire figurată) Figură de stil alcătuită dintr-o succesiune de metafore, comparaţii, epitete, personificări, ce creează o imagine închegată, prin care poetul dă formă concretă unor noţiuni abstracte. Alegoria apare frecvent în fabule, parabole şi în proverbe. Este procedeul artistic alcătuit dintr-o înşiruire de metafore, personificări, comparaţii, formând o imagine unitară prin care se sugerează noţiuni abstracte, prin intermediul faptelor, întâmplărilor, lucrurilor. Ex: În balada Mioriţa sfârşitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte-nuntă. Domeniul alegoriei îl constituie mitologia. Fabula şi parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare în care se prezintă indirect anumite realităţi.);

 

Hiperbola - (gr. hyper si ballein = a arunca) Este o figură de stil prin care se exagerează proporţiile, numărul ori importanţa unor obiecte, fenomene, întâmplări etc. pentru a mări expresivitatea.

Procedeu artistic prin care se exagerează intenționat însușirile unei ființe sau caracteristicile unui obiect, fenomen, sau ale altei întâmplări, cu scopul de a-l impresiona pe cititor, pentru a mări expresivitatea. „Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier/ Şi zalele-i zuruie crunte,/ Gigantică poart-o cupolă pe frunte,/ Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,/ Iar barba din stânga-i ajunge la cer,/ Şi vodă-i un munte.”, „Ascunde cojoace, o sută”;

 

Litota - Figură de stil care constă în a spune cât mai puțin și a face să se înțeleagă cât mai mult; figură de stil care constă în atenuarea însușirilor, în micșorarea dimensiunilor unui obiect, unei ființe etc. pentru a se obține efectul invers; opusul hiperbolei; „arde o candelă cât un sâmbure de mac”;

 

Pleonasm - Eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, construcții, propoziții etc. cu același înțeles. Întrebuinţare de vorbe superflue, adesea nefolositoare. Prisos de vorbe, ceea ce constituie o greşeală când e din ignoranţă (ca: s-a sinucis singur), dar e permis când vrei să dai mai multă forţă expresiunii (ca: l-am văzut cu ochii mei, „O şterg de-acasă frumuşel/ Grivei cu mine, eu cu el”). Exprimare greşită: avansaţi înainte, babă bătrână, coboară în jos, mai superior, mă închin cu plecăciune;

 

Cacofonie - (kakophonia = kakós – rău, și phoné – voce/sunet) Amestec neplăcut de sunete ori de cuvinte, ca: să se suie sus şi să strige. Sunete discordante. Cacofonia nu trebuie să fie contra spiritului limbii. Aşa, dacă zici biserica catolică, tactica cavaleriei nu e cacofonie, cum cred ignoranţii;

Licență poetică - (fr. licence, lat. licentia): abatere ușoară de la regulile gramaticale ale limbii, cerută de necesitatea rimei sau a ritmului, ori din dorința de a realiza o notă stilistică particulară (suprimarea unei litere, dezacord, inversarea termenilor). Astfel: „Fulgii zbor, plutesc în aer” (V. Alecsandri); „Meșterii grăbea,/ Sforile-ntindea,/ Locul măsura” (Folclor);

 

Oximoronul - (oxymoron, cf. oxys – deștept, moros – prost) Procedeu stilistic care constă în a uni două cuvinte în aparență contradictorii (de ex. tăcere elocventă) pentru a da expresiei un caracter neașteptat. Figură de stil constând în a îmbina două cuvinte în aparență contradictorii, incompatibile, pentru a da expresiei un caracter usturător;

 

Inversiunea - (lat. inversio) Procedeu artistic ce constă în schimbarea topicii obișnuite a cuvintelor dintr-o propoziție (frază). Prin inversiune se evidențiază importanța deosebită a unui cuvânt (grup de cuvinte) din contextul respectiv, se scoate în evidență profunzimea ideilor și a sentimentelor, sau subliniază anumite însușiri ale personajelor. „Priveam fără de țintă-n sus/ Într-o sălbatică splendoare”, „Doinesc eterna jale” corect ar fi fost: „Doinesc jalea eternă”;

 

Enumerația - (lat. enumeratio) Înșiruirea mai multor termeni din același câmp semantic, folosită spre a atrage atenția asupra aspectelor descrise sau asupra faptelor înfățișate. „Tăie un cap, tăie două, tăie nouăzeci şi nouă”.

Este figura de stil care constă în înşiruirea unor argumente, fapte, însuşiri privitoare la aceeaşi împrejurare. Ex: „Ce le pasă: lemne la trunchi sunt, slănina şi făina în pod deavolna, brânză în putina asemenea, curechi în poloboc, slavă domnului!”;

 

Repetiţia - (fr. repetition  = a repeta) Figură de stil care constă în repetarea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte, pentru a sublinia sentimente, idei, impresii, însușiri. „Apostoli în odăjdii violete/ Oraşul tot e violet/ Amurg de toamnă violet”. „Şi-au trecut de-aseară clipe/ Şi-au trecut de-aseară ore”;

 

Polisindeton - Figură de stil care constă în repetarea unei conjuncții la începutul fiecăreia dintre propozițiile unei fraze sau înaintea fiecărui termen al unei enumerări, pentru a accentua o anumită idee, pentru a da discursului mai multă forță. „Şi dai, şi rupi, şi sfarămi orbeşte, apuci şi muşti”;

 

Gradaţia - Figură de stil constând în trecerea treptată, ascendentă sau descendentă, de la o idee la alta. (în pictură) Trecere treptată de la o nuanță la alta. „Mai departe, mai departe” sau „Mai încet, tot mai încet”;

 

Antanaclază - Repetiție a unui cuvânt folosit succesiv cu alte sensuri, din motive stilistice; refrene schimbate. „Veniţi: privighetoarea cântă şi liliacul e-nflorit” „Veniţi: privighetoarea cântă în aerul îmbălsămit” „Veniţi: privighetoarea cântă în aeru-mbătat de roze” „În aeru-mbătat de roze, veniţi – privighetoarea cântă”;

 

Conversiunea - Operaţie de inversare a funcţiilor subiectului şi predicatului în judecată, păstrându-se calitatea judecăţii; procedeu de formare a cuvintelor prin schimbarea categoriei gramaticale. „Mi-a făcut prea mult bine ca să-l vorbesc de rău;/ Mi-a făcut prea mult rău ca să-l vorbesc de bine”;

 

Chiasmă - Încrucişare a două expresii. „Unii trăiesc ca să uite, alţii uită ca să poată trăi”;

 

Aliteraţia - Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași sunet sau a unui grup de sunete în cuvinte care se succedă. „Care vine, vine, vine calcă totul în picioare”;

 

Onomatopeea - (gr. onomatopoia = onoma – nume, poiein – a face) Cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită sunete, zgomote din natură. Folosirea onomatopeei în poezie duce la versul onomatopeic, la armonie imitativă. „Un tropot de copite, potop ropotitor”, vâj, pâl, fâl, scârț, zbâc etc.;

 

Invocaţia - (lat. invocatio = chemare, ruga) Este figura de stil prin care se realizează adresarea către un interlocutor imaginar. Ex: În versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Ţepeş – simbol al spiritului justiţiar. (Dar există şi Invocaţia retorică: Partea de început a unei opere, în care poetul cere ajutorul muzei sau divinității pentru a-și putea realiza opera. Când invocaţia se adresează unui personaj imaginar sau absent.);

 

Interogaţia - Figură de stil constând în a pune o întrebare unui interlocutor determinat, fără a aștepta însă un răspuns. „De ce purtăm în inimă ades/ Melancolia clipelor trecute?”;

 

Metonimia - Figură de stil care constă în inversarea voluntară a categoriilor logice: întregul prin parte, partea prin întreg, cauza prin efect, efectul prin cauză, abstractul prin concret, posesorul prin lucrul posedat etc. „Dar Roma [romanii] te doreşte cu fală aclamat”;

 

Eufemismul - Apropiat de ironie, eufemismul este o figură de stil care constă în atenuarea prin substituire a unei expresii cu sens jignitor, dur sau chiar obscen. „venerabil” în loc de „bătrân”, „nemanierat” în loc de „bădăran”;

 

Demnitate - Calitatea de a fi demn; prestigiu; măreție; noblețe, gravitate în purtare; demnitate de caracter; evitarea vulgarităţii, trivialităţii;

 

Diminutivare - Acţiunea de a diminutiva și rezultatul ei. A face să devină diminutiv, a forma diminutive. A deriva cu ajutorul sufixelor diminutivale. (Diminutiv - Cuvânt derivat cu ajutorul unui sufix prin care se denumesc ființe, obiecte etc. considerate, în mod real sau afectiv, mai mici decât cele exprimate de cuvântul de bază.) Atenţie, nu toate substantivele se pot diminutiva! De ex. topor toporaş (toporaş fiind o floare);

 

Elipsa - Figură de stil care constă în omiterea din vorbire sau din scris a unor elemente care se subînțeleg sau care nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării. „Sergentul moare, şuierând/ Pe turci în risipire/ Iar căpitanul [moare] admirând/ Stindardu-n fâlfâire”;

 

Sinecdoca - Figură de stil care constă în lărgirea sau restrângerea sensului unui cuvânt prin folosirea întregului în locul părții (și invers), a particularului în locul generalului, a generalului în locul particularului, a materiei din care este făcut un lucru în locul lucrului însuşi. „Toată lumea = multe persoane”;

 

Cronografia - Procedeu de compoziție constând în descrierea unor momente, arătându-se împrejurările temporale în care se consumă, cadrul spațial al unui fragment de timp; încadrarea „tabloului” într-un anumit moment;

 

Topografia - Descriere amănunțită a unui loc sub raportul așezării, configurației etc.; mod în care sunt dispuse în spațiu elementele unui ansamblu; încadrarea „tabloului” într-un anumit loc;

 

Perifraza - Procedeu gramatical și stilistic de exprimare prin mai multe cuvinte a ceea ce, în mod obișnuit, se poate reda printr-un singur cuvânt; grup de cuvinte care înlocuiește un termen unic cu același sens; redarea mai ocolită a ideii;

 

Imprecaţia - Figură de stil care conține un blestem; injurie, ocară; invocare a urgiei divine asupra cuiva; cuvânt sau expresie prin care cuiva i se dorește răul; figură de stil care conține astfel de cuvinte sau expresii;

 

Antifrază - Figură retorică prin care o locuțiune, o frază etc. se întrebuințează cu înțeles contrar celui obișnuit. Pontul Euxin = „mare ospitalieră” de fapt mare neagră;

 

Antonime - Cuvânt cu sensul opus altui cuvânt corelativ. frumos-urât, deştept-prost, talentat-varză;

 

Antonomaza - Figură de stil care constă în folosirea unui nume propriu în locul unui nume comun sau a unui nume comun ori a unei perifraze în locul unui nume propriu; antonomasie. poetul ţărănimii = Coşbuc, Cetatea eternă = Roma;

 

Parahreză / calambúr - Joc de cuvinte întemeiat pe echivoc ori pe asemănarea ca formă a unor cuvinte deosebite ca sens, precum: „ Nu mânca așa de repede, c-ai să te-neci.Imposibil! Știu să-not!”; „când nu-ți sună în buzunare, pătimești de gălbinare (= galbeni n’are)” PANN; „Anecdota, calamburulacolo fiind la preț, Cată-le prin almanahuri, și vei trece de isteț.” VLAHUȚĂ;

Apocopă - Cădere a unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârșitul unui cuvânt. las’, pân’, odat’; dar şi: „foto” pentru fotografie, „juma” pentru jumătate etc.;

 

Sinalepsă - Reducere a unui diftong la o singură vocală. d-atunci, d-abia, d-aceea, d-aia;

 

Catahreză - Figură de stil care constă în transferarea înțelesului unui cuvânt asupra altui cuvânt cu înțeles apropiat. Figură de stil care constă în folosirea unui cuvânt cu alt sens decât cel obișnuit. zgârie-brânză, încurcă-lume, pierde-vară;

 

Corespondenţe - Raport constant existent între două unități lingvistice. „galben” pentru toamnă, „alb” pentru inocenţă;

 

Paronomază - Figură de stil constând în asocierea de paronime (paronim = cuvânt care se aseamănă parțial cu altul din punctul de vedere al formei, dar se deosebește ca sens de acesta); paronomasie. Figură de stil constând în folosirea paronimelor pentru a obține anumite efecte expresive. Exemple: „Laie-bucălaie”, „Paparudă-rudă”, „Ine-Scaloine”, „Melc-codobelc”, „C-avem sfat/ De sfătuit/ Ş-avem vorbă/ De vorbit”;

 

Preciziune - Calitatea de a fi precis, de a arăta ceva absolut exact: preciziunea şi justeţea cuvintelor sunt calitățile esențiale ale stilului, cei mai potriviţi termeni în exprimarea ideilor;

 

Proprietatea - Calitate a unui cuvânt, a unui termen, a stilului etc. de a reda exact ideea sau noțiunea exprimată. Nu: „a luat ceaiul” în loc de „a băut ceaiul”.

 

 

PS: Cu toate acestea, versul „Nu credeam să învăţ a muri vreodată” („Odă, în metru antic” de Mihai Eminescu) nu conţine măcar o singură figură de stil. Este un enunţ direct, frust... și totuşi rămâne cel mai frumos vers din lirica românească, cel mai tulburător! Mai înţelegeţi ceva?

 

                                                                      Cu urări de succes, al dumneavoastră,

                                                                                                                  Ion Lazăr da Coza

 

Surse:http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/333/0/Figuri-De-Stil---Moduri-de-...

http://referat.clopotel.ro/Figuri_de_stil___Definitii_si_exemple-11...

DEX 2009;

Notiţe personale culese în timp.

Dacă doriți să studiați stilistica la un nivel și mai înalt, dați clik  AICI!

Vizualizări: 25001

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Eu sunt chiar impresionată! O parte le știam, o parte mi le-am amintit, iar altă parte îmi este străină, dar dacă le-am învățat la școală, spre rușinea mea, nu mi le amintesc. Oricum, mi le-am salvat. Mulțumesc! 

Ce interesant! Chiar nu le știam pe toate. Mulțumesc!

Cu drag, Dorina

Mulţumim!

Excepţional, Ion, excepţional! Te felicit pentru această iniţiativă care aduce un plus acestui site faţă de multe altele.

Era momentul ca oricine doreşte să aprofundeze să aibă posibilitatea!

Te felicit încă o dată!

Consideraţie,

Daniela, poate când eram la școală nu ne gândeam la poezie, ci doar la acnee. :)))

DANIELA TIGER a spus :

Eu sunt chiar impresionată! O parte le știam, o parte mi le-am amintit, iar altă parte îmi este străină, dar dacă le-am învățat la școală, spre rușinea mea, nu mi le amintesc. Oricum, mi le-am salvat. Mulțumesc! 

Bine venite aceste extrase, procedee stilistice în mijlocul poeților... și nu numai. E valabil și pentru prozatori. Desigur asemenea lecții se fac la facultatea de literatură. Sunt expresii pe care le folosim, dar nu știm că sunt încadrate în unele forme ale figurilor de stil. Unele denumiri le-am auzit prima dată.

Mulțumim, maestre!

Sofy

Dorina, eu le știam, dar... știam că nu le mai știu. :)

Dorina Cracană a spus :

Ce interesant! Chiar nu le știam pe toate. Mulțumesc!

Cu drag, Dorina

Să trăim cu toții, întru eternitate, aDa!

Ada Nemescu a spus :

mulţumiri şi din partea mea, să ne trăiţi/că  ne trebuiţi, aDa

Și eu mulțumesc de vizită.

Nădejde Angelina a spus :

Mulţumim!

Dragoș, suntem aici ca să învățăm. Am învățat multe de la voi, colegi de site, și încă voi învăța. Cum, sper, și de la mine unii au primit, cu drag sau cu năduf, măcar un mic sfat.

Cei care s-au considerat infailibili, ne-au părăsit sub amenințarea că n-or să ne invite la festivitatea de premiere când or să ia Premiul Nobel pt lit. :(

Iordachescu Dragos Nicolae a spus :

Excepţional, Ion, excepţional! Te felicit pentru această iniţiativă care aduce un plus acestui site faţă de multe altele.

Era momentul ca oricine doreşte să aprofundeze să aibă posibilitatea!

Te felicit încă o dată!

Consideraţie,

O recapitulare interesanta.

Frumos :D mi-aduc aminte din liceu :D

Cu stimă,

Bolache Costin Andrei

Insignă

Se încarcă...

Zile de naştere

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

 Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tainele durerii şi braţele cerului a utilizatorului LUMINITA SCOTNOTIS
cu 14 minute în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog tainele durerii şi braţele cerului a lui LUMINITA SCOTNOTIS
cu 16 minute în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Un foc plăpând... a lui Camelia Ardelean
cu 17 minute în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Un foc plăpând... a utilizatorului Camelia Ardelean
cu 17 minute în urmă
Lui Valeria Merca i-a plăcut discuţia Mama mea (compunere) a lui Mihaela Suciu
cu 47 minute în urmă
Valeria Merca a contribuit cu răspunsuri la discuţia Mama mea (compunere) a utilizatorului Mihaela Suciu
cu 47 minute în urmă
Mihaela Suciu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Să hie ș-o răgălie! a utilizatorului Mihaela Suciu
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog "Rainbow daaaash" a lui Crinu Sorin Leşe
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog Din copite de mânji a lui Ada Nemescu
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog tainele durerii şi braţele cerului a lui LUMINITA SCOTNOTIS
cu 1 oră în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Din copite de mânji a utilizatorului Ada Nemescu
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Mihaela Suciu îi place postarea pe blog Din copite de mânji a lui Ada Nemescu
cu 1 oră în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog două păreri a utilizatorului nicolae vaduva
cu 1 oră în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Să hie ș-o răgălie! a utilizatorului Mihaela Suciu
cu 1 oră în urmă
Lui Vasilisia Lazăr (da Coza) i-a plăcut discuţia Să hie ș-o răgălie! a lui Mihaela Suciu
cu 2 ore în urmă
Valerian Bedrule a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Seminţelor li-i frică a utilizatorului Valerian Bedrule
cu 2 ore în urmă
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Din copite de mânji a utilizatorului Ada Nemescu
cu 2 ore în urmă
Lui Vasilisia Lazăr (da Coza) i-a plăcut discuţia Câteva cuvinte despre scrisul ce devine viu când îl citești a lui Marioara Visan
cu 2 ore în urmă
Ana Ardeleanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog nu ştiu ce căutam a utilizatorului Ana Ardeleanu
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Zarra îi place postarea pe blog Din copite de mânji a lui Ada Nemescu
cu 2 ore în urmă

frecvență trafic

© 2017   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor