Experiment: pentru cititorii mult prea răbdători cu scrisul meu, am transformat trei prozopoeme, incluse în volumul de versuri „La Ghizunie”, editat în anul 2016, în trei proze scurte. Primo:

 

Sicriul

  

Nitoaşcă

nu participa

la necazul cătunului

nici să-l rogi cu-njurături

nici să-l bagi… în murături

c-avea proaste-apucături

puntea când le putrezea

o scândură n-aducea

puhoiu’ puntea de lua

un deget el nu mişca

(aproape c-am dat-o-n baladă)

după un astfel de potop

prin vecini într-un galop

ca mânat de Dumnezeu

bravul nost’ moş Govârjeu

(m-am prostit zău)

în trompetă suflă iar

de mi-i puse ca pe jar

că responsabil cu

activităţile

în folosul comunităţii se erija

nici acolo nici dincolo

ci aici

la mijloc de cătun

punem puntea

zis şi făcut

închipuită şi îngâmfată treabă

Nitoaşcă avea prin curte

şi privea numai

printre răzlogi ca năpârca-n călduri

cum se căznesc vecinii

cu puntea nouă

nou cârpită de fapt

împins de Sirius (constelaţia Câinelui)

Govârjeu se trezi

mai de-a noaptea-n cap de-şi mulse

capra s-o ducă la frunză

o singură capră-avea neortomanul

treci apa dacă poţi moş Govârjeu

Nitoaşcă fura puntea

şi-o ducea în dreptul lui

ortoman în fapte

moş Govârjeu cu cârja-n vânt

şi iţarii la pământ

(nu m-a părăsit damblaua văd)

spre Nitoaşcă-apuca

şi aproape de-ajungea

el mării se-mpiedica

şi cârja în cap suna

la Nitoaşcă-anapoda

ca să nu-l târască

prin tribunale

(că noră-sa

bruneta

se ţinea cu primarul

dar şi cu poliţaiu’)

moş Govârjeu

îi dădu capra a doua zi iarăşi

se pomeni cu Nitoaşcă-n ogradă

nu-mi ajunge numa’ capra

vreu ș’ lada speriat

moş Govârjeu

doi paşi făcu în spate –

să se-atingă cineva

de sicriul său

n-ar fi crezut chiar dacă

ar fi auzit cuc armenesc la

Bobotează mai lesne-ar fi acceptat-o

pe Loatca de nevastă (oare asta chiar avea coadă

sub catrinţă?) (şi nimeni n-a văzut-o

desculţă niciodată!) decât aşa belea

şi dacă s-ar fi deschis uşa casei lu’ Fireacă

(ăsta murise demult

cam de-o juma de veac

dar căsoaia se păstra aşa cum o lăsase deşi

neamu’ i se stinse iar ăi din spiţă

nu se băgaseră c-auzise că-l puse pe Michiduţă

să-l slujească aici şi dincolo el) mă’

mă’ nu glumi îmi iei moartea

vrei să-ţi ieu casa

mă’ îmi iei moartea

atâta-ţi spun

cu ochi-n lacrimi

se uita după sicriu cum

ieşea din bătătura lui

sicriul putrezeşte

moş Govârjeu

trece şi acum puntea

cu altă capră după el.

 

========================================================

 

Sicriul

 

            Când cătunul e mic, iar între gospodari e discordie, necazurile sunt şi mai dese, şi mai mari.

            Nitoaşcă nu participa la îndepărtarea urmelor lăsate de năpaste ce loveau comunitatea lor nici să-l rogi, nici să-l înjuri. Puteai, eventual, să-i dai o corecţie, că era mic de statură şi-i cerea mutra pumni. Dar cum era încă în putere şi aprig de felul său, mai bine îl lăsai în plata cucilor răguşiţi. Însă nici asta nu puteai. Încrezut şi sfătos nevoie mare, se băga în vorbă ca drosofila în nara omului, toamna, când aceasta, împlinit, caută să adulmece chindie din rai românesc.

            Iarăşi puhoiul luase puntea şi iarăşi se ivi aceeaşi discuţie – unde să fie reamplasată. Fireşte, nici această dezbatere nu ar fi avut loc, sau cel puţin nu acum, nu la trei zile după potop, dacă moş Govârjeu nu i-ar fi mobilizat cu vorbe de ocară: „Gospodari suntem noi, mă? Nu ni-i ruşine la obraz să treacă neamurile prin apă când vin pe la noi? Parc-am fi strănepoţii Bălâilor – bogaţi şi proşti!”. Cine vor fi fost Bălâii, numai el şi alţi câţiva bătrâni din sat ar şti spune, că ăstora li s-a stins neamul de mult, dar le-au rămas numele de pomină, după cum se vede treaba. Puntea, de obicei, era amplasată în locul în care ambele maluri erau înalte. Ca să încurce iţele vreo joimăriţă sau vreun neacăape, ultima viitură a lăsat maluri înalte pe toată lungimea cătunului. De aici a plecat tărăboiul, deşi nu era inedit, fiindcă mereu şi mereu aveau aceleaşi dispute, iscate de aceeaşi problemă. Cum casa lui Nitoaşcă era, privind spre aval, ultima din cătun, el insista cu varianta:

            – Bă, puntea o punem drept mine! Pe aici ne ducem la magazân, la premărie, la otobuz!...

            – Da’ de ce să n-o punem drept noi? Pe acolo ne ducem la biserică, la şipot după apă bună, cu vacile pe imaş... veneau cu o contrapropunere cei ce aveau casele în capătul celălalt al cătunului momentan izolat.

            Lui moş Govârjeu îi convenea oricum, dar şi mai mult dorea să se impună aurita cale de mijloc. Să nu pară că îşi apără interesele, aştepta ca altcineva să facă propunerea. Propunerea venea într-un târziu – simplă ca oul lui Columb –, şi astfel se alegea cu punte mare şi frumoasă în faţa porţii sale, că doar gospodăria îi era învăscută în centrul cătunului. Ca să nu dea apă la moara lui Nitoaşcă, el nu critica, dar nici nu lăuda ideea.

            – Dacă-i pe-aşa, eu nu mişc un deşti pentru puntea voastră! se jură Nitoaşcă.

            – Da, bre... că tare te-ai mai omorât, mata, la celelalte punţi... Ai venit c-un pumn de cuie? Ai venit c-un ciocan în mână? se zbârli Delin al Milucăi.

            – Şterge-ţi caşu’ de la gură, băi copchile! se oţărî Nitoaşcă.

            – Mă uit la păru’ matale alb, c-altfel te-aş trânti în vale şi te-aş acoperi cu pietre, ca pe-un snop de cânepă.

            Ofuscat, Nitoaşcă pleca, sudălmind, acasă. Închipuită şi îngâmfată treabă-şi făcea prin curte că privea numai printre răzlogi, ca năpârca-n călduri, cum se căznesc vecinii cu puntea nouă. Nou cârpită, de fapt. Zburând de fericire, şi cum vârsta nu-i îngăduia să fie de prea mare folos la ridicarea punţii, moş Govârjeu tot aducea din damigeana lui, într-un şiştar, vin de măceşe, dulce-acrişor, slab alcoolizat. O fi fost vinul slăbuţ, dar până când au terminat munca, truditorii aveau în priviri toate cântecele lui Zavaidoc.

            Încet-încet, puntea intra armonios în peisaj.

            Împins de caniculă, moş Govârjeu se trezi mai de-a noaptea-n cap de-şi mulse capra, s-o ducă la frunză înrourată, că de-o da soarele, sfoiage ar fi mâncat săraca... O singură capră avea neortomanul. Treci apa dacă poţi, moş Govârjeu! Nitoaşcă fura puntea şi o ducea în dreptul lui. Ortoman în fapte, moş Govârjeu, cu cârja-n vânt şi drăcuind, spre Nitoaşcă se-ndrepta. Cum făcu, cum nu făcu, ajungând aproape, s-a împiedicat şi cârja în cap, la Nitoaşcă, a sunat anapoda. Acesta ar fi ripostat cu măsura pusă la dospit, dar văzând că scena are martori, se prăvăli în pietrişul mâlit şi numai ce ziceai că nu moare, aşa de tare se văieta. Pe la prânzul mic, susţinut de soţie şi de noră, Nitoaşcă se urcă în autobuz. S-a întors în sat după vreo patru zile surde. Cine să ia seama că pe radiografie nu e numele lui? Vecinii se oripilau, privind în zare filmul, când desluşeau crăpăturile din acea tigvă. Până la sfârşitul săptămânii, moş Govârjeu era ocolit de toţi sătenii, de parcă ar fi fost înjumătăţit de lepră. Ca să nu fie târât prin tribunale de către Nitoaşcă – noră-sa, bruneta, se ţinea cu primarul, dar şi cu miliţianul, însă nici fiică-sa nu stătea departe de ăştia doi –, moş Govârjeu, pândind un moment prielnic, îşi duse capra în curtea lui Nitoaşcă şi, lăcrimând, o lăsă legată de stâlpul casei acestuia. A doua zi, se pomeni cu Nitoaşcă în ogradă:

            – Nu-mi ajunge numa’ capra. Vreu ș’ lada!

            Speriat, moş Govârjeu doi paşi făcu în spate. Să se-atingă cineva de sicriul său, tocmit din timp pentru când o fi să fie ceasul, n-ar fi crezut. N-ar fi crezut chiar dacă ar fi auzit cuc armenesc la Bobotează... Mai lesne-ar fi acceptat-o pe Loatca de nevastă – oare asta chiar avea coadă sub catrinţă? şi nimeni n-a văzut-o vreodată desculţă! – decât aşa belea să-i cadă pe cap... Şi dacă s-ar fi deschis uşa casei lu’ Fireacă – ăsta murise de mult, cam de-o juma de veac, dar căsoaia se păstra aşa cum o lăsase, deşi neamu’ i se stinse şi n-avea cine să o întreţină, iar ăi dintr-o spiţă apropiată nu se băgaseră c-auzise că-l puse pe Michiduţă să-l slujească aici şi dincolo el să-i fie slugă – nu ar fi crezut...

            – Mă... mă, nu glumi! Îmi iei moartea.

            – Vrei să-ţi ieu casa?

            – Mă, îmi iei moartea. Atâta-ţi spun.

            Cu ochi-n lacrimi se uita după sicriu cum ieşea din bătătura lui.

            Sicriul putrezeşte de mult timp la doi metri în pământ.

            Moş Govârjeu trece şi acum puntea cu altă capră după el.

            Puntea era doar a lui. Dar trec toţi pe ea.

 

Vizualizări: 262

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Suntem acolo, la fața locului! Văzut, auzit, tot, tot! :)

Mulțumiri, cu prețuire!

Oricât de tentant ar fi, rămâne un experiment.

Drag,

Mihaela Popa a spus :

nu trebuie să fie doar un experiment, am râs cu lacrimi

frumos, felicitări domnule da Coza, toată admirația!

Oricât de tentant ar fi, rămâne un experiment, draga mea Lisia - țin prea mult la placheta La Ghizunie.

Mulțumesc,



Vasilisia Lazăr (da Coza) a spus :

Eu propun să continui „experimentele”, Ionică. :) Te felicit!

Și când mă gândesc că pe aceeași punte trec și eu zilnic...

Cum s-ar spune, ai grijă ce-ţi doreşti că s-ar putea să se împlinească! Sub condeiul dumneavoastră, satul e la el acasă! Mi-a venit aşa că numele Govârjeu seamănă cu copârşeu şi mă gândeam dacă există acest regionalism în zonă sau nu.

Eu parcă prefer rezultatul experimentului, :) deşi prozopoemul cu o astfel de tematică e inedit.

Drag,

Nikol

Cu așa oaspeți de seamă...

Îmbrățișări,

gina zaharia a spus :

Suntem acolo, la fața locului! Văzut, auzit, tot, tot! :)

Mulțumiri, cu prețuire!

Da, Nikol - copârșeu nu e în zonă.

Restul...

Nikol MerBreM a spus :

Cum s-ar spune, ai grijă ce-ţi doreşti că s-ar putea să se împlinească! Sub condeiul dumneavoastră, satul e la el acasă! Mi-a venit aşa că numele Govârjeu seamănă cu copârşeu şi mă gândeam dacă există acest regionalism în zonă sau nu.

Eu parcă prefer rezultatul experimentului, :) deşi prozopoemul cu o astfel de tematică e inedit.

Drag,

Nikol

Răspunde la discuţie

Insignă

Se încarcă...

Zile de naştere

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

 Folosirea virgulei

DONATE

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII

la: RO82RZBR0000060016707555

titular cont: Lazăr Vasilisia (Raiffeisen Bank)

*****************

Donatori (nume sau pseudonim),

începând cu sept. 2018:

-  Calotă Rodica - 100 lei

Tudor Cicu - 300 lei

Valeria Merca - 300 lei

Nikol MerBreM - 500 lei

Sofia Sincă - 100 lei

Camelia Ardelean - 100 lei

- Electra - 200 lei

- Spartacus - 100 lei

Activitatea Recentă

Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Curcubeie după ploi a utilizatorului Trandafirul
cu 7 minute în urmă
Utilizatorului Nikol MerBreM îi place postarea pe blog Curcubeie după ploi a lui Trandafirul
cu 10 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog A venit a utilizatorului Trandafirul
cu 12 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Speranță în abis... a utilizatorului Anonimul39
cu 14 minute în urmă
Utilizatorului Nikol MerBreM îi place postarea pe blog Speranță în abis... a lui Anonimul39
cu 15 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Crepuscul a utilizatorului Ionel Mony Constantin
cu 16 minute în urmă
Lui Giurgiu Silvia i-a plăcut discuţia Proza participantă la Concursul „Labirinturi”, ediția a V-a, 2018 a lui Sofia Sincă
cu 18 minute în urmă
Utilizatorului Nikol MerBreM îi place postarea pe blog Crepuscul a lui Ionel Mony Constantin
cu 22 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Să te-aud a utilizatorului Trandafirul
cu 24 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Musca şi furnicuţa (fabulă) a utilizatorului Camelia Ardelean
cu 25 minute în urmă
Utilizatorului Nikol MerBreM îi place postarea pe blog Musca şi furnicuţa (fabulă) a lui Camelia Ardelean
cu 25 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog baladela infarctului de lună a utilizatorului nicolae vaduva
cu 32 minute în urmă
Utilizatorului Nikol MerBreM îi place postarea pe blog baladela infarctului de lună a lui nicolae vaduva
cu 35 minute în urmă
Utilizatorului Nikol MerBreM îi place postarea pe blog poetul a lui Darie Giurgiu
cu 36 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog poetul a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 36 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Bob de floare amară a utilizatorului Nikol MerBreM
cu 39 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Bob de floare amară a utilizatorului Nikol MerBreM
cu 41 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Bob de floare amară a utilizatorului Nikol MerBreM
cu 43 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Bob de floare amară a utilizatorului Nikol MerBreM
cu 44 minute în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Bob de floare amară a utilizatorului Nikol MerBreM
cu 46 minute în urmă

© 2018   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor