Bulimie

[Mihaela Suciu]

           Afară urgia se descătușase: nigea, viscolea, dar eu n-auzeam și nu vedeam! În mine, revolta pornise în căutarea unui răspuns logic și era de nestăpânit. Rețeaua neuronală, mai, mai, să o ia razna: se încâlcise, se încălzise. Din urmă, trecutul se extindea cu repeziciune, iar prezentul mă comprima în emoții. La limita coliziunii celor două, mă agitam numărând clipele până aveam să șterg podeaua cu individul picat din cerul său egoist care îmi tăiase orice chef de zbor. Și toate fiindcă pe net, cineva lansase o întrebare-exercițiu și toți își dădeau cu părerea căutând rezolvarea. M-a mâncat undeva să răspund și na! Realitatea luase o turnură nedorită. Noaptea mă îmbrățișă tandră: „Hai, lasă de la tine! Uită!” și-am început să-mi construiesc vise, ca deobicei, deși știu că n-o să mi le amintesc. Cred că zorii se hrănesc cu ele și eu mereu o iau de la căpăt. Asta sunt! O hapsână! Devorez noutățile zilei și clădesc noaptea himere.

        După un somn odihnitor, știrile dimineții: drumuri blocate, ceruri învolburate, trenuri anulate... Ca un făcut, iar dau peste omul - Putin, că așa arăta poza lui de avatar, și iar mă bulversează răspunsul său de aseară: „Ai făcut matematică cu femeia de servici.” Am trecut peste cacofonie, peste „servici”, am acceptat că pot greși un calcul și totuși am rămas la fel de perplexă. Durerea era încă acolo și rana supura... La începutul clasei a noua, diriginta s-a decis să completeze catalogul și ne-a cerut datele personale. Fiind ora de dirigenție, cam zumzăiam între noi până când l-a ridicat pe un coleg... Roșu la față, încet și cam poticnit a spus ocupația mamei: femeie de serviciu. Liniște! nimeni nu mai șușotea, eu încremenisem, cred că și ceilalți au simțit acut aceeași senzație... De ce am tăcut, atunci? Ce să-i răspund, acum, lui Putin?

       Am dat clic pe pagină, am închis calculatorul și am ieșit să respir. Afară, pomii albiți de flori, de nea, se plecau înainte-mi. Unii, mai tineri sau mai trecuți – cu evlavie îngenunchiaseră sărutând zăpada mieilor.

       Doamne, niciodată n-am mâncat înghețată cu flori, cu petale! Și ce foame!

 

 

PS: Până mă satur, vă las exercițiul de pe net: 8 : 2 (2+2) = ? (Răspuns: 1 sau 16 ?)

 

 

[Ana C. Ronescu]

Un deliciu exercițiul tău de ghebe asezonate cu sensibilitate și joaca ta serioasă de-a râsu'-plânsu'! Cifrele sunt doar metafore, nu le adunăm, nu le înmulțim, doar ne minunăm, privindu-le. :) 

[Mihaela Suciu]

Mulțumesc, Ana! Am rezolvat Gheba la greu! :) 
Ana C. Ronescu a spus :

Un deliciu exercițiul tău de ghebe asezonate cu sensibilitate și joaca ta serioasă de-a râsu'-plânsu'! Cifrele sunt doar metafore, nu le adunăm, nu le înmulțim, doar ne minunăm, privindu-le. :)