Era în preajma sărbătorilor de iarnă în perioada vacanței. Plafonul compact al norilor grei întinsese deasupra ținutului meu dintre păduri, lințoliu șoriciu. Crăiasa Iarna cernea necontenit făină de stele argintii, ca să îndestuleze pământul cu ocazia sărbătorilor sfinte care porniseră să dea ocol lumii. Stratul de promoroacă era din destul, încât să ascundă vederii, păcatele păcurii ale lumii ce murdăriseră cu tina răutăților și cu sânge, fața scârbită a răbdătorului pământ și chiar prisosea. Peisajul satului era întocmai cu peisajul dintr-o felicitare de Crăciun coborât din poveste. Lacrimi lungi de gheață franjurau streșinile și când povara cristalelor de apă făceau breșe în masa compactă de nea, ce strivea acoperișurile asudate, se prăbușeau la pământ transformându-se în cioburi, laolaltă cu avalanșele ce alunecau pe la streșini. Pe coșurile caselor se înălța în fuioare dezlânate fumul, semn că înlăuntru sobele duduiau cu vrednicie, încălzind vetrele și dezmorțind mădulare rebegite de frigul mușcător de afară și de corvoadele zilei.
Pomii cu crengile de un alb sclipitor, aplecate la pământ sub abundența podoabelor întregeau decorul de poveste, pregătit de Măria sa Crăiasa Imperiului de Gheață. La televizor și la radio se transmiteau avertismente de cod galben și lumea era invitată să nu plece în călătorii lungi, pentru că riscul de a rămâne blocați pe șosele era mare. A doua zi după ce începuse să cearnă cerul, în sat la noi zăpada depășise cu mult un metru și pe alocuri ajunsese la streșini. Oamenii prin curți își croiau pârtii cu lopețile pentru a putea ajunge la grajduri, în oborul păsărilor și la drum.
Cu două zile înaintea sărbătorii Ignatului, socrii lui Vulpe au tăiat porcul iar el și Magdalena au fost invitați să ia parte. Pe la noi așa e obiceiul și fiecare dintre invitați dă o mână de ajutor gazdelor. Bărbații se ocupă de tăierea porcului, pârlit, spălat, peciuitul cărnii și pusul la sare. Femeile și copiii mai măricei se ocupă cu spălatul mațelor, întreținerea focului sub pilostriile unde fierbe cazanul mare cu apa necesară la orice, gătitul bucatelor, fiertul țuicii pentru cei ce trebăluiesc afară în mijlocul zăpezii și alte lucruri ce se cer făcute cu această ocazie. La terminarea lucrului, se pune masa și toți participanții iau parte la ospăț.
Ei s-au întors de la Vedea de la socrii abia către seară. Erau obosiți și ardeau de nerăbdare să facă focul la sobă și după ce potoleau animalele și păsările, să se bage în casă la televizor și la căldură.
În perioada aceea înainte de anul 2000 nu era cablu și oamenii își procurau antene, ca să poată prindă canalele preferate la televizor. Lui Vulpe îi adusese fratele său o antenă parabolică din străinătate și prindea cu ea toate canalele de televiziune românești și din toată lumea. Era ahtiat după emisiunile despre animale și despre locuri exotice care se difuzau pe Discovery Channel și National Geographic și în ocaziile când trebuia să petreacă zilele în casă, adora să se delecteze în fața televizorului. Vă puteți imagina supărarea lui, când la sosire acasă a văzut că îi lipsea antena. Careva intrase în curte în lipsa lor și le-o furase. Bănuia el cine erau hoții, însă nu avea probe și era cătrănit de supărare la gândul că își va petrece seara fără televizor. Îi zice nevestei:
-De ce nu oi fi lăsat eu măcar unul din câini dezlegat? Dacă îl vedeau pe Tanu sau pe Spike în curte, nu ar fi intrat trepădușii ăia, să-mi fure antena. Mare prostie făcui azi dimineață, că mă luai după tine.
-Haralambe, știi că Spike sau Tanu dacă scapă și încaieră pe cineva, e de rău! El dădea din colț în colț enervat la maxim.
-Trebuia să-l las pe lanț și le-ar fi fost frică să intre. Sunt convins că numai bandiții ăia ai Claudiei lui Mardoi mi-au furat antena. Mă duc la ei și le iau glanda, dacă nu mi-o dau.
-Astâmpără-te, că nu poți să fii sigur cine a fost. Să sunăm la poliție mai bine și o să se ocupe poliția să caute hoții. Știu că sunt cunoscuți ca niște cai breji, pentru hoțiile cu care se îndeletnicesc, însă nu știm sigur, că sunt ei vinovații. Asta vor stabili polițiștii, dacă denunțăm furtul.
-Și ce crezi tu, că ei sunt așa proști, să țină antena în casă și să dea poliția de ea? Sunt niște jeguri nenorocite, hârșiți prin pușcării și nu mai cad în plasa gaborilor, cu una, cu,două. Claudia le-a făcut vrăji la polițiști și Dracu îi întoarce din drum pe gabori, că le ia mințile și îi face să uite de ce-au venit la poarta ei. Mi-a spus asta, chiar Mefisto, vrăjitorul unde se duce ea mereu. Eu i-am învelit ăluia casa astă toamnă și mă bate la cap, să mă duc să-i pun jgheaburile. La el mergem mâine dimineață și sunt sigur că dacă află Felix și Valter, că am de gând să mă duc la vrăjitor or să-mi aducă antena înapoi. Va trebui să mă duc după aceea să-i pun jgheaburile, chiar dacă nu mă trage inima, că mă tot bate la cap să mă pricopsească și pe mine cu vreo doi din drăcușorii lui. De vrăjitorii se tem ca Dracu de tămâie Mardoii, însă de polițiști nu, că-i ține mă-sa la distanță cu vrăjitorii. Acum mă duc la ei și îi bag în sperieți. Pregătește-te, că dacă nu-mi dau antena înapoi, mâine mergem amândoi la Mefisto, la Săpata.
-Tu te-ai prostit! Eu nu merg la vrăjitor. Pe cine ai pomenit tu, să meargă la vrăjitori în loc de poliție, când îi intră hoții în casă? Doamne ferește! –zicând acestea Magdalena își face cruce privindu-l pe bărbatul său cu ochii ei mari, căprui de căprioară speriată, care îl linișteau ca prin farmec.
-Ba vii cu mine, că tu mi-ai zis, să nu dau drumu la câini, când am plecat de acasă! Vii cu mine, că de tine dracii se tem, fiindcă ești credincioasă și nu mai insistă să-i iau acasă. Acu mă duc la Mardoi, să încerc să scot antena de la ei înainte să o vândă. Mă oftic pentru antena aia, că prindeam cu ea o grămadă de canale și știi că mi-a aduso frati-meu din occident. Nu are niciunul prin sat, antenă așa pricopsită.
Doar ce și-a amintit de lipsa antenei și a simțit cum i se urcă iar sângele la cap, de necaz.
- Nu te duce Haralambe, că ăia dau în tine! Ei sunt doi și tu ești singur. Mai bine vin eu cu tine.
-Păi ce am eu să le spun, nu are efect, dacă sunt martori de față și nu vor recunoaște, că au furat. Singur am mai multe șanse. Tu fă focul și dă la vacă și la porci până mă întorc. Dacă vii cu mine crezi că Mardoii se tem de noi? Ea îl privește atentă și văzând că i-a mai trecut furia de la început, se liniștește. Îi părea și ei rău după antenă, că era distracția lor, ca în serile de iarnă șă-și petreacă vremea în fața televizorului.
--Bine, du-te singur dar ai grijă să nu-ți dea cu ceva în cap ,nenorociții ăia! Mai ales dacă e de față harpia de Claudia, te poți aștepta la ce e mai rău. Ea îi împinge la rele. E o adevărată scorpie, femeia asta. vorbește lumea, că bărbatu-său cât a trăit mai reușea să o strunească, dar după moartea lui ea cu lăcomia ei i-a împins pe copii la rele de au ajuns să înfunde pușcăria. Nu are nici un Dumnezeu.
- Așa e, dar eu nu mă tem de ea, sau de sforăriile ei. Știu niște chestii, despre care ei nu i-ar conveni, să afle lumea în sat. Dacă s-a pus cu Vulpe, o să vadă ea cine e mai al dracului! Se ambalează el, iar.
Vulpe iese pe poartă cu o falcă în cer și una în pământ și o ia pe drum la deal, către capul satului. Într-acolo se află casa presupușilor hoți. Se oprește la poartă la ei și la chemările sale iese Felix, un bărbat tânăr cam de vârsta lui Vulpe, însă mai robust, ceva mai scund și negricios , cu privirile alunecoase care îți lăsa impresia, că e un om cam timid, însă era doar o aparență. Atunci când vorbea, nu privea niciodată interlocutorul în față. Privirea lui se furișa pe de lături și buza de sus cu o despicătură adâncă în mijloc, te făcea să gândești că mutra lui seamănă destul de mult, cu a unui iepure. Părea că are mereu un zâmbet nătâng de milog, uitat pe față și că se temea să-și privească în ochi, semenii. Vulpe l-a abordat direct, răspunzând salutului lui Felix cu un ton ca un mârâit de câine întărâtat, gata să muște:
-Hai, salut Vulpe! Ce te aduce la mine, la poartă?
- Nu ghicești? Cât mă costă ca să-mi dai înapoi antena? Sunt dispus să –ți plătesc, cât ceri și să trec cu vederea, fără să vă reclam la poliție. Vreau să privesc la televizor în seara asta!
-Ce vorbă e asta Vulpe? Eu nu am ce antenă să-ți dau.
-Da? Ascultă Mardoi și spune-i și lui frate-tău, că dacă nu-mi aduceți antena înapoi, mâine dimineață mă duc la vrăjitorul ăla, la care se duce maică-ta mereu și îi plătesc să își trimită dracii să vă aducă poliția pe cap și să –i ducă direct unde țineți lucrurile furate. Îl cunosc pe vrăjitor că i-am învelit casa și sunt prieten cu el. Poți să-i zici maică-ti, că-mi iau și eu o pereche de draci, de la Mefisto. Eu am plecat și dacă nu apare antena mea, o să-l vedeți pe Dracu!
-Vulpe, să știi că dacă ți-a dispărut antena, nu ți-am luat-o noi! - Zice Felix cu voce plângăreață.
-Alții pe aici nu se mai țin de găinării, în afară de voi și ți-am zis că astă seară sunt dispus să-ți plătesc, ca să mi-o dai înapoi ,dar mâine nu mai discut cu voi. Mă duc direct la vrăjitor și vă aranjez eu!
-Nu e la noi antena ta ! Să moară mama!
-Ha! Nu? Atunci eu am plecat și mâine mai vedem dacă e sau nu la voi. Vezi că las câinii liberi în curte, când plec de acasă. Dacă vă gândiți, să mai ciordiți ceva în lipsa mea și vă rup câinii mei, să nu spui, că n-ai știut! O să vedem cu toții de ce sunt capabili dracii lui Mefisto. Îi punem să se lupte dracii mei, cu dracii Claudiei, să vedem care sunt mai tari și o să le zic și la fraierii din satul ăsta, cum se folosește ea cu dracii care i-a dat vrăjitorul, ca să-i înșele pe oameni, cum îi întoarce dracii din drum și le răsucește mințile, ca să nu vă mai ceară banii care îi datorați, înapoi. Ce credeai? Sunt prieten cu Mefisto și el mi-a spus cum reușește ea să manipuleze oamenii cu ajutorul dracilor pe care el i, i-a dat în custodie, la insistențele ei.
-Ești un superstițios rău Vulpe. Dacă află mama ce scornești pe seama ei, te-ai ras.
- Dacă v-ați apucat să dați iama prin cotețu lui Vulpe, vă rade el pe voi.
Va urma.
Cuvinte cheie :
Sunt destul de amuzante povestirile acestea ale tale cu mister Vulpe... Trage clape, dar mai și primește. Așa, ca în viață.
Textul, ca de obicei, este bun la început, la descrierea naturii, apoi scade în intensitate, se folosește un limbaj comun, sărăcuț cu multe repetiții. Ex: Vulpe au tăiat porcul iar el și Magdalena au fost invitați la pomana porcului, s-au întors de la Vedea de la socrii. E plin textul de astfel de cuvinte repetate în aceeași frază sau la următoarea. Și vezi grafica și punctuația.
aici - în întâmpinarea cortegiul Crăciunului și al Noului An.- nu prea e potrivit cortegiu.
subânțelege - subînțelege
Am citit cu plăcere,
Sofy
Cu toată modestia, du-te la o proză de a mea și ia aminte cum se redactează un text de proză.
Multe, multe greșeli gramaticale și de exprimare.
Întâmplarea e redată prea școlărește, deși se vede efortul de a o stiliza.
da Coza
Mulțumesc de critică domnul da Coza și de trecere! Am reținut, și voi încerca să dau mai mult, de dragul cititorilor mei. Multă prețuire!
Mulțumesc de trecere, de sinceritate și de critica constructivă. Am reținut și am revăzut textul. Voi căuta să îmbunătățesc calitatea editării și să corectez greșelile. Multă prețuire!
Amuzante poveștile cu Vulpe! :)
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor