banchetul pisicilor

[Adrian Mondea]

Capitolul I - halibut

Miercuri

– Karina, vino la masă!
– Mai stau puțin mami. Am de terminat o povestire.

      Deci, cum spuneam. Țineți minte că îmi plac pisicile? Ei bine, am să vă spun un secret. Aseară a fost o mare petrecere. Ciudat să spui mare petrecere când oaspeții de noapte au fost Babu şi unchiul meu Adi.  Nu ştiți cine este Babu? E un mamut lânos de tundră, după cum spune Adi, dar eu cred că este un elefant cu o frează fistichie. E foarte haios şi mâncăcios. Îi place să stea mai mult pe marginea patului şi să ronțăie alune.

      Cred că Adi a fost mulțumit cum mă port cu pisicuțele. Îmi dau seama după cum mi se adresează. „Domnișoară, ar fi fost mai politicos să inventăm un limbaj pisicesc. Domnișoară, nu oricând se împlinesc două săptămâni şi trei zile de când pisicile sunt la noi în casă. Domnișoară…” Cum adică limbaj pisicesc. Asta chiar că-ntrece orice limită. Pisicile nu pot vorbi. Ele torc din prea multă fericire. Dacă ați şti de câte ori a fost salvată omenirea. Dar pentru că Adi este un om de treabă sunt de acord cu el. Trebuie să inventăm un limbaj pisicesc.

      În loc de tort, Adi le-a adus peşte uscat şi tare ca piatra. Aşa că s-a născut o dilemă. Cum să punem lumânările. Ne-au ajutat pisicuțele. Au început să se plimbe de colo-colo, vârându-şi boticul şi ghetuțele, în ghiveciul cu semințe de păpădie şi pintenul cocoşului puse la încolțit, cu o zi înainte. Dacă ar afla mami…

      „Domnişoară, n-ai vrea şi tu halibut?” Nu ştiam că pisicilor le place aşa de mult peştele uscat. Să nu mai vorbesc că s-au adunat toate în jurul lui Adi, ca lemnele de foc la gura sobei bunicii.

      Cât despre invitați! Dacă o fi să bată la uşă Răzvan,  m-aş bucura foarte tare. Este verișorul meu preferat. Cel mai mic. Îi plac jucăriile de lemn făcute din scânduri de brad, cu muchiile rotunjite.

      La final, Adi m-a condus în camera de zi. Adormisem. Torsul pisicilor căpătase ecou chiar şi-n vis. Pe mama pisică o acoperea, cu o pânză, un nor argintiu, zâmbind fericit de pe marginea patului cu a sa freză fistichie.

      Aş mai dori să adaug ceva înainte de a merge la masă. Credeți că pisicilor le place băița? Ne vedem mâine!

[Pop Dorina]

Probabil dacă știam „limbajul pisicesc” am fi aflat mai multe. Sărmana fetița a adormit gândindu-se la ele. Dar cum bine preciza autorul... mai e și mâine o zi!

Am citit cu drag. Felicitări!

[Dumitru Ichim]

citit cu plăcere, îmi plac pisicile

PS

Fetița mea i-a făcut băiță la pisică și acum când o vede fuge de frică până în fundul grădinii... :))

[Corina Militaru]

Foarte frumos! Am citit cu plăcere! :)