A înviat Ceaușescu!
Nicuşor şi Nuţica se ţineau de mână ca doi tineri îndrăgostiţi şi se plimbau agale pe aleile presărate cu cele mai frumoase şi parfumate flori din Grădina Raiului. Pe acest tărâm al eternităţii pluteau pe culmea fericirii!
Dar iată că într-una din zile Nicuşor se prezentară la Sfântul Petru implorându-l să-l lase împreună cu scumpa sa soţie să-şi petreacă week-endul în frumoasa ţărişoară de care le era tare dor. Sfântul se învoi doar cu o singură condiţie:
- Nu vă las pe amândoi. Mă tem că nu vă mai întoarceţi.
- Este chiar aşa de bine pe plaiurile mele natale?
- Ohooo!... Nu mai pot de bine confraţii tăi! râse Sfântul Petru pentru prima oară de când era responsabil cu Poarta Raiului.
Şi Nicuşor alunecă lin din Cer pe o rază de lumină, aşteptând cu nerăbdare să-şi întâlnească poporul iubit şi să admire cu satisfacţie măreaţa sa operă de odinioară cu câmpurile irigate, cu holdele mănoase sau turmele de mioare ce populează munţii până la golurile alpine. Apoi fericit să savureze noile realizări ale urmaşilor săi cu fabrici şi uzine performante şi oameni fericiţi!
Dar deodată se trezi în nişte hăţişuri din dosul cărora îl priveau cercetători doi ochi de lup înfometat. Hăuli de câteva ori şi sălbăticiunea se depărtă, probabil urmărea vreo căprioară la fel de înfometată pe aceste meleaguri în care uscăciunea pusese stăpânire.
Cu chiu, cu vai, se strecură într-o poieniţă cu solul arid.
- Cred că am greşit adresa, se consolă de pustietatea ce trona în deplinătatea sa ca o baiaderă pe scena de dans.
- Iată ce-a mai rămas din plaiul tău natal! tună o voce din Cer.
Însetat, înfometat, amărât, dezamăgit şi însângerat de la ţepii mărăcinilor, străbătu pe rând zone sălbatice, de nerecunoscut. Dispăruseră satele, lanurile de grâu şi porumb ce altădată se legănau în adierea caldă a vântului, apele secaseră, dealurile zăceau sterpe, iar versanţii despăduriţi alunecaseră la vale. Cu cât înainta cu atât se îngrozea de priveliştile dezolante.
- Oare acesta să fie Bărăganul? Unde-s instalaţiile de irigaţii realizate cu sudoarea poporului, unde-i grânarul Europei?
Totuşi se consolă cu alt gând.
- Probabil au abandonat agricultura şi s-au axat doar pe turism şi păstorit.
Aşadar, luă calea munţilor, dar şi de data aceasta surprizele neplăcute îi ieşeau în cale la tot pasul. Spre stupefacţia sa din staţiunile sale rămăseseră doar ruine, iar falnicii munţi arătau ca nişte găini jumulite prin care se perindau haotic doar sălbăticiunile.
- Cu siguranţă s-au axat doar pe industrie!
Dar mare-i fu mirarea când descoperi că fabricile şi uzinele zăceau dărăpănate ca vestigii ale unui trecut îndepărtat, pline de bălării, şerpi şi şopârle.
Se crucii de-a binelea şi hotărî să convoace de urgenţă Marea Adunare Naţională! În drumul său întâlni câţiva bătrâni rătăciţi în anii vremii cu toiegele din mâini intrate în putrefacţie. Află de la dânşii cu stupoare că tineretul părăsise plaiurile mioritice şi se răspândise în lume.
Ajunse la Casa Poporului unde descoperii parlamentarii şi guvernanţii în frunte cu şeful statului cufundaţi într-o meditaţie profundă, dincolo de graniţele somnului. Alături, pe fotoliile parlamentare, zăceau la întâmplare, la fel de obosite, laptop-urile care se blocaseră pe o imagine cu câte o fetiţă sexy ce-şi etala plină de graţie trupul senzual cu sânii îmbietori şi coapsele seducătoare.
Avuseseră o dezbatere în plen, crucială, despre destinele ţării şi în urma acestui efort căzură epuizaţi care pe unde apucară. Astfel fusese emisă o ordonanţă de urgenţă de către domnul premier şi promulgată o lege fulger de către peşedinţie. În final purceseră la dezbaterea amendamentelor, căci la noi e ca la nimeni, întâi se aprobă şi apoi se dezbate! Aşa este şi firesc, de la cap la coadă, de la şef la slugă, adică de sus în jos în cădere liberă!
- Ce metodă modernă de a-şi ţine congresele!
Abia după vreo cinci zile se treziră aleşii neamului din beţia afrodisiacă a viselor, căci se apropia week-endul şi aveau delegaţii în interes de serviciu prin Insulele Caraibe!
Deodată unul din ei ţipă disperat:
- A înviat Ceauşescu!
În acel moment, îngroziţi de spaimă, se înghesuiră aleşii neamului pe sub scaune şi birouri, iar alţii mai deştepţi ţâşniră pe ferestre spoind asfaltul străzii…
În cele din urmă, după o şedinţă de vreo 12 ore prezidată de tovarăşul Ceauşescu şi după o muştruluială zdravănă din partea acestuia cu un vot de blam, ajunseră totuşi la un consens. Tovarăşul le propuse o soluţie tentantă, să-l însoţească într-o mică vacanţă în Rai ca să ia aminte la adevărata democraţie şi să vadă cu proprii lor ochi ce înseamnă fericirea. Majoritatea considerară schimbul de experienţă o oportunitate în afacerile pesonale!
- Voi nu cunoaşteţi nimic din legile adevăratei democraţii. Haideţi cu mine în Rai doar câteva zile şi veţi descoperii soluţiile cele mai avantajoase.
- Dumnezeu ne poate da şi un împrumut nerambursabil? grăi simandicoasă o fiţă cu o fustiţă de cel mult o palmă.
Ex-preşedintele eclipsat de reflexele tranfafirii ale picioarelor duduiţei, îşi puse mâna streaşină la ochi ca nu cumva să-l orbească şi-i răspunse binevoitor:
- Vă oferă gratis tot ce vă doreşte inima şi sufletul!
Auzind asemenea minunăţii se repeziră cu ochii bulbucaţi de avaritate să-şi ia delegaţii.
- Au şi ştampilă ca să decontăm diurna? întrebă curios un guvernant.
- E unul cu o pecete specială! râse Ceauşescu.
Şi iată că şeful Cotrocenilor cu preaplecata lui slugă de la Palatul Victoriei şi şleahta de miniştrii trecură dincolo de Moarte pe Tărâmul Eternităţii!
La Poarta Raiului îi aştepta un personaj cu barba neagră şi părul căzut pe umeri dar cu o figură sobră şi severă.
Deodată din adâncuri apăru val vârtej cu părul vâlvoi şi negru de supărare însuşi Scaraoschi în mână cu o furcă în flăcări.
- Ce faci Sfinte Petre, îmi goleşti vistieria? Ăştia sunt arvuniţii mei!
- Atunci, i-ai dacă-ţi aparţin! tună stăpânul Porţii Raiului.
- Asta era singura modalitate să scap poporul de urgia voastră!
În acel moment o ceată de diavoli îi înconjură şi împingându-i cu furcile îi aruncară în flăcările iadului!
- Sfinte Petre, mai am o doleanţă la tine. Lasă-mă să merg cu Nuţica pe pământ măcar un cincinal ca să salvez ţara de la dezastrul în care a fost târâtă.
- Această dorinţă nu ţi se poate îndeplini! Ei i-au votat, ei să-şi plătească datoriile!
Răspunsuri la Aceste Discuţii
-
Legătură Răspunsul lui Ion Nălbitoru în
-
De săptămâna viitoare voi posta, pe capitole, romanul "Comoara blestemată"
-
Legătură Răspunsul lui Ionel Mony Constantin în
-
Bravo,umor amar!
-
-
Vă mulţumesc tuturor pentru lectură!
-
Legătură Răspunsul lui Sofia Sincă în
-
Dacă nu e de râs e de plâns. Adevăr amar... Nu ar fi rău să ne bântuiască Ceaușescu, din când în când. Măcar pe cei ce l-au înlocuit, poate îi fac vreo vizită, așa cum ai propus și scăpăm de ei.
O parabolă reușit, o descriere ce cuprinde adevărul cotidian, din păcate.
Ți-au scăpat niște erori:
Dar iată că într-una din zile Nicuşor se prezentară - se prezentă.
unde descoperii, şi veţi descoperii - descoperi.
Am citit cu plăcere!
Sofy
-
Legătură Răspunsul lui Corina Militaru în
-
Mai mult de plâns decât de râs... :(
-
Legătură Răspunsul lui Ion Lazăr da Coza în
-
week-endul > weekend-ul
i-ai dacă-ţi aparţin! > ia-i dacă-ţi aparţin! [adică, tu îi ia]
Lipsesc niște virgule, iar verbele nu-s toate la timpul potrivit.
Aici e prea convențional/previzibil:
- Ce faci Sfinte Petre, îmi goleşti vistieria? Ăştia sunt arvuniţii mei!
- Atunci, i-ai dacă-ţi aparţin! tună stăpânul Porţii Raiului.
- Asta era singura modalitate să scap poporul de urgia voastră!
În acel moment o ceată de diavoli îi înconjură şi împingându-i cu furcile îi aruncară în flăcările iadului!
Am citit totuși cu plăcere.
da Coza
-
Legătură Răspunsul lui Angi Cristea în
-
Corect!
Despre
conducere site redacție
FONDATORI
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
colaboratori
ATENȚIE!
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
important!
Comentându-i pe alții, vom fi, la rândul nostru, comentați.
Așa-i într-un cenaclu.
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
Evenimente
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
