Frumoasa lumii

[CREAȚII ȘI CULEGERI FOLCLORICE]

"Frumoasa lumii," face parte din vol.2  "Basme Fantastice Romanesti" a colectiei lui Ionel Oprisan. Un baiat care se facuse de insurat si isi cauta de lucru pe la diverse intreprinderi ( tendinta de a introduce basmul in universul nostru contemporan , sau invers, aceasta este portita de trecere de la universul contemporan, datorita unei motivatii,  la miraculos)intalneste mereu in calea sa un oarecare . Persoana aceea tinea o lada in spinare pe care dorea sa o vanda. Baiatul o cumpara si pana sa ajunga acasa  o desface de curiozitate. Inauntru gaseste un sarpe. Incercand sa il taie, sarpele se transforma intr-o fata foarte frumoasa, care ii raspunde la cererea lui de casatorie ca este fata lui Scaraotzchi si ca-i va produce necazuri.Singura solutie este ca baiatul sa mearga  la tatal fetei si sa ii ceara ca recompensa pentru fata, o cutie de tabac, cutitul pe care il tine la brau si margelele.
Am spus si inainte ca aparitia sarpelui - fata intr-o cutie si prezenta unui flacau prin preajma sugereaza cateva directii de cercetare.Datorita aluziei la "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" care apare in text, vom aborda basmul din perspectiva noastra nationala.Aici lucrurile sunt foarte simple. Scaraotchi este Negru voda, sub cele doua reprezentari ale sale: de apa a mortii dar si de zeu chtonic, respectiv Hades. Flacaul este Iason, Orfeu, Iovan Iorgovan,  Hercule, mesterul Manole. Chiar daca numele se schimba, locatia ramane aceeasi. Cutia in care se afla fata este de fapt mormantul ei.Fata spune la un moment dat:
"-Eu-zice-sunt cu lada asta de cinci mii de ani, vrajita de o vrajitoare si singura conditie  ca sa scap era  sa cumpere cineva lada si sa aiba numai o suta de grosi in buzunar, cat cere ala si fara sa se tocmeasca."

Sa repetam. In "Frumoasa lumii," un baiat  ca sa isi implineasca la urma urmei destinul, va cumpara de la un necunoscut o lada. In lada aceea este un sarpe care  se transforma in femeie. Sa insiram vizual ce ne spune basmul: lada, sarpe, femeie.
Este posibil sa nu stim sau sa putem  sa intelegem mesajul criptic al acestei succesiuni de imagini. Aceasta incapacitate se adanceste si mai tare din cauza ca noi luam spre analiza basmul in mod punctual. Metoda de lucru este corecta, dar exista si posibilitatea ca sa intelegem mesajul basmului, studiind mai multe basme simultan. Ma refer la acele basme care sunt asemanatoare. Asemanarea nu este o consecinta stricta a  existentei variantelor, desi acest aspect nu poate fi neglijat.Sunt basme care au un continut cu totul strain fata de acela care este supus analizei. In ciuda acestei diferente de structurare se intampla ca unele dintre ele sa povesteasca cu totul altfel acelasi lucru.Pe urma nu trebuie neglijat studiul unei arii folclorice mai largi si am aici in vedere extinderea mesajului in diferite productii culturale: Basm, legenda, balada, cantec, etc.In  cartea lui Creanga, in basmul: " Fata babei si fata mosneagului ", fata cea harnica ( mai tarziu si cea lenesa) ajunge la sfanta Duminica. Sfanta ii cere sa aiba grija de copiii ei.
"Si cand se uita fata ce sa vada?Ograda se umpluse si  padurea fojgaia de-o multime de balauri si de tot felul de jivine mici si mari."
Acest motiv l-am numit"motivul Circe" sau"al locului cu animale".El apare povestit in Odiseea in  episodul "Circe" unde sotii lui Ulise cand ajung la casele zeitei dau acolo de animale salbatice: lei si lupi . Acelasi motiv al lui Circe se regaseste in basmul lui Ispirescu; "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte." Inainte de a ajunge la destinatie, calul ii spune ca vor trebui sa zboare pe deasupra padurii, deoarece locul este impanzit de tot felul de animale salbatice si foarte periculoase. Daca la Creanga, fata se va sui in pod sa isi aleaga o lada, alte basme spun ca sfanta se culca si o atentioneaza pe fata ca va trece prin fata casei o apa cu tot felul de lazi. Ea sa-si aleaga una pe care o doreste ca simbrie fiindca a avut grija de copiii sfintei.
O explicatie interesanta o vom gasi legata de tezaurul principelui Serbiei- Milos Obrenovici.Dincolo de mentionarea faptului ca acesta a ingropat un tezaur pe Valea Cernei la Cerna Varf,-reactualizand povestea lui Decebal cu ascunderea tezaurului regal si omorarea acelora care l-au ajutat sa  indeplineasca acest lucru,- mai exista o mentiune extrem de incitanta:
"...Singura sursa de identificare ar fi o piatra patrata ( cutia din basmul nostru )incrustata cu un snop de grau si un sarpe."

Comentariile dintre povestitor si autorul culegerii de folclor, devine la un moment dat straniu, ca sa nu folosesc alte cuvinte. Diferenta  culturala se simte, chiar daca amandoua persoanele navigheaza in acelasi spatiu cultural.
" Ati spus la un moment dat ca fata aceea a lui Scaraotchi era inchisa de cinci mii de ani acolo  si cand a iesit si i-a pus cutitul sarpelui in gura, s-a facut din nou frumoasa si tanara.Cum va inchipuiti ca a stat 5000 de ani fara sa imbatraneasca?Cum era posibil?
-Pai, mai tata, nu prea inteleg de ce imi puneti asa intrebari  pentru ca e poveste.
-Si ce, daca-i poveste trebuie sa fie minciuna?
-A,povestile aproape 80-90 % sunt minciuni."
Asa se inrtampla cand  dialogul se poarta intre doua personalitati ale basmului romanesc.Realitatea tragica este ca povestitorul transmite un mesaj fara sa isi dea seama de realitatea adevarului care il transmite. Basmul povestit este un basm de transmisie informala, ai acest lucru reiese chiar din dialogul purtat la inceput:
"-Dar cine v-a povestit-o? De unde o stiti Dv.?
-Tot de la bunicul.
-Si bunicul de unde o fi stiut-o?
-Nu stiu."
Raspunsurile se gasesc la indemana cercetarii cu conditia sa intelegem semnificatiile simbolice ale cuvintelor.Daca fata reprezinta o divinitate, este posibil ca traditia prezentei ei sa se fi pastrat nealterata in timp. Daca aceasta prezenta este materiala, ea poate fi explicata prin existenta unei reprezentari materiale a divinitatii in cauza, o sculptura sau o bucata de stanca cu un aspect apropiat antropomorfic. Daca este vorba despre un loc unde a fost ingropata o femeie tanara si frumoasa, imaginea acesteia se poate transmite memorial prin legendele tesute in jurul ei.In cazul in care locatia este insa de natura orientala, este posibil ca aluzia sa fie legata de o piramida, si de un sarcofag. Stiind ca cei care isi dormeau somnul de veci in astfel de locuri erau imbalsamati, trupurile  acestora isi pastrau aspectul in ciuda timpului care trecea peste toate lucrurile.Ceea ce facem aici este sa oferim un evantai de posibilitati. Ele raman desigur de domeniul hazardului atata vreme cat nu sunt confirmate de cercetarea arheologica la fata locului.
Spre deosebire de opinia stupefianta a povestitorului care se gaseste in afara intelegerii actului sau de transmitere a basmului, ceea ce lui i se pare adevarat, anume ca fiind poveste, continutul acesteia este o minciuna in proportie de 80-90 %, lucrurile stau cu totul invers.Basmul reflecta intotdeauna o realitate transmisa ascultatorilor, simbolic. Din cauza acestui simbolism, care arunca basmul intr-o aura de neverosimil, foarte multi exegeti cat si povestitori au senzatia ca basmul este o minciuna. Afirmatia este gratuita si lipsita de argumente.

[Sofia Sincă]

Dragă Ion, te rog trece textul pe la link-ul de diacritice.

Mulţumesc, Sofy!

[Deminescu Violeta]

" A spune minciuni"-  a fabula sau  a zice  strigături ( în scop de amuzament, socializare, satiră - la clacă, în timpul jocului  şi în şezători)  cel puţin astea sunt cele două sensuri pe care bătrânii satelor din zona mea o dau expresiei.

Bună regăsirea...